Reguli de circulatie in RM

Suna Acum         +37360225000

HGM357/2009
ID intern unic:  331491 
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 357 
din  13.05.2009
cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere
Publicat : 15.05.2009 în Monitorul Oficial Nr. 92-93     art Nr : 409     Data intrarii in vigoare : 15.07.2009
    MODIFICAT
    
HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013
    HG852 din 17.11.11, MO203-205/25.11.11 art.935
    HG842 din 14.11.11, MO197-202/18.11.11 art.923
    HG564 din 25.07.11, MO122-127/29.07.11 art.635
    HG989 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1100
    HG931 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10; în vigoare 01.12.10

    În scopul executării prevederilor articolului 37 din Legea nr. 131-XVI din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.103-106, art. 443), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul circulaţiei rutiere, conform anexei nr. 1.
    2. Nota la punctul 6 din anexa la Hotărîrea Guvernului nr. 1139 din 18 septembrie 2003 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de utilizare a mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare şi aparatajului medical din dotarea poliţiei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 204-207, art. 1190) se exclude.
    3. Se abrogă unele hotărîri de Guvern, conform anexei nr. 2.
    4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la două luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PRIM-MINISTRU                                                              Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru                                                                Valentin Mejinschi
    Ministrul afacerilor interne                                                 Gheorghe Papuc
    Ministrul dezvoltării informaţionale                                    Pavel Buceaţchi

    Nr. 357. Chişinău, 13 mai 2009.

Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului 
nr.357 din 13 mai 2009
REGULAMENTUL
CIRCULAŢIEI RUTIERE
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
    1. Regulamentul circulaţiei rutiere (în continuare − Regulamentul) cuprinde normele ce determină circulaţia vehiculelor şi pietonilor pe drumurile publice ale Republicii Moldova, precum şi pe teritoriile adiacente acestora. Respectarea prezentului Regulament va garanta securitatea tuturor participanţilor la trafic, protecţia mediului, ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi apărarea proprietăţii acestora.
    2. În Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea dreaptă a carosabilului în sensul de mers. Se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor care au volanul amplasat pe partea dreaptă a axei longitudinale, cu excepţia vehiculelor aflate în traficul internaţional.
    3. Participanţii la trafic sînt obligaţi să respecte regulile de circulaţie, semnificaţia mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele şi indicaţiile agentului de circulaţie, condiţiile tehnice ale prezentului Regulament şi prin acţiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanţi la trafic, să nu-i expună pericolului, precum şi să nu creeze neîntemeiat obstacole circulaţiei care ar depăşi pe acele care sînt provocate de circumstanţe iminente.
    4. Orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că şi ceilalţi participanţi la trafic execută cerinţele acestuia.
    5. Este interzisă crearea de restricţii pentru circulaţia vehiculelor sau a pietonilor prin executarea lucrărilor pe drum, depozitarea de materiale ori lăsarea de obiecte pe carosabilul drumurilor publice sau pe trotuare, fără acordul prealabil al poliţiei rutiere. Nu este considerată producătoare de restricţii lăsarea unor materiale sau obiecte pe trotuare în cazul în care, prin aceasta, nu se stînjeneşte circulaţia pietonilor.
    Obstacolele producătoare de restricţii pentru circulaţia pe drumurile publice trebuie semnalizate de cei care le creează, cu mijloace de semnalizare a lucrărilor pe drum, conform prescrierilor date de poliţia rutieră. 
    6. Este interzisă organizarea de concursuri, antrenamente, competiţii sportive etc. pe drumurile publice fără acordul prealabil al poliţiei rutiere.
    7. În sensul prezentului Regulament următoarele noţiuni şi termeni semnifică:
    accident în traficul rutier − eveniment produs ca urmare a încălcării normelor de siguranţă a traficului rutier, în care au fost implicate unul sau mai multe vehicule aflate în circulaţie pe drumul public, în urma căruia a rezultat vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau a mai multor persoane ori a fost cauzat un prejudiciu material;
    acostament – fîşie laterală cuprinsă între limita carosabilului şi marginea platformei drumului;
    agent de circulaţie – persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare);
    ansamblu de vehicule – garnitură formată dintr-un autovehicul tractor şi o remorcă sau semiremorcă, care circulă pe drumul public ca un tot întreg;
    autostradă – drum construit, amenajat şi semnalizat prin indicatorul 5.2, care are carosabilele despărţite prin banda de separare, iar în lipsa acesteia – prin alte mijloace, destinat exclusiv circulaţiei autovehiculelor cu mare viteză, neavînd intersectări la acelaşi nivel cu alte drumuri, căile ferate şi trecerile pentru pietoni;
    autovehicul – vehicul autopropulsat, destinat transportului de persoane sau de bunuri ori efectuării de lucrări, cu excepţia ciclomotorului şi a vehiculelor pe şine. Troleibuzul este considerat autovehicul;
    bandă de circulaţie – spaţiu longitudinal al părţii carosabile, delimitat sau nu prin marcaje rutiere, avînd o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule, altele decît vehiculele care se deplasează pe două roţi; 
    bandă de separare – element al drumului, evidenţiat constructiv şi/sau prin marcaj, care separă părţile carosabile limitrofe şi care nu este destinat pentru deplasarea şi oprirea pe el a vehiculelor;
    bicicletă (tricicletă) – vehicul prevăzut cu două (trei) roţi şi pedale sau manivele, pentru propulsarea acestuia pe drum de forţa musculară a utilizatorului;
    carosabil – porţiune din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor. Drumul poate avea mai multe carosabile separate unul de altul prin benzi de separare;
    cedează trecerea – obligaţia unui participant la trafic să se abţină de la mişcare dacă aceasta va impune alţi participanţi, care au prioritate, să modifice în mod brusc direcţia, viteza sau să oprească;
    certificat de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului – document oficial de stat care confirmă înmatricularea sau, după caz, înregistrarea vehiculului şi permite posesorului ori mandatarului exploatarea acestuia;
    ciclomotor – vehicul cu două sau trei roţi, dotat cu motor cu ardere internă sau electric. Capacitatea cilindrică a motorului cu ardere internă nu depăşeşte 50 cm³, puterea motorului, atît a celui cu ardere internă, cît şi a motorului electric, nu depăşeşte 4kW, iar viteza constructivă a acestuia nu depăşeşte 45 km/h;
    circulaţie dirijată – reglementarea acţiunilor participanţilor la trafic prin semnalele agentului de circulaţie sau ale semafoarelor;
    cîmp vizual limitat – vizibilitate în direcţia de mers mărginită de parametrii geometrici ai drumului, construcţiile inginereşti, plantaţiile verzi adiacente drumului sau de alte vehicule;
    coloană oficială – coloană de vehicule precedată de un vehicul cu regim prioritar de circulaţie, avînd puse în funcţiune dispozitivele de semnalizare luminoasă de culoare albastră şi/sau roşie, precum şi semnalul sonor special;
    conducător – persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul, un grup organizat de oameni, însoţeşte animale izolate, de povară, de călărie sau turme, cirezi etc., precum şi persoana care efectuează instruirea în conducerea autovehiculului;
    depăşire – devansarea unui vehicul în mers, în cazul în care se impune ieşirea de pe banda de circulaţie iniţială. Deplasarea vehiculelor pe o bandă a carosabilului cu o viteză mai mare decît viteza vehiculelor de pe banda alăturată nu se consideră depăşire;
    drum cu prioritate – drumul semnalizat prin indicatoarele rutiere 1.7.1 – 1.7.3, 2.3 şi 5.2 sau drumul modernizat ori împietruit în raport cu drumul rudimentar;
    drum public – orice cale de comunicaţie terestră, inclusiv construcţiile artificiale şi drumurile rudimentare, deschisă pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor, administrată de un organ abilitat. Pe lîngă carosabile, elemente ale drumului se consideră benzile de separare, trotuarele, acostamentele, şanţurile şi decorurile;
    echipă mobilă a Serviciului Vamal – subdiviziune specială operativă a Serviciului Vamal, creată pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale;
    intersecţie – locul de intersectare, joncţiune sau ramificaţie la acelaşi nivel a drumurilor, ale cărui hotare sînt liniile concepute imaginar între începutul curburilor părţii carosabile a fiecărui drum. Ieşirea de pe teritoriul adiacent nu se consideră intersecţie;
    localitate – satul, comuna, oraşul şi municipiul ale căror intrări şi ieşiri sînt semnalizate prin indicatoarele rutiere 5.63.1 – 5.66;
    masă maximă autorizată – masa totală a vehiculului echipat, inclusiv încărcătura, şoferul şi pasagerii, indicată de către întreprinderea producătoare ca maxim admisibilă. Masa maximă autorizată a ansamblului de vehicule este suma maselor maxime autorizate ale fiecărui vehicul din care este formată garnitura auto;
    maşină autopropulsată – autovehiculul (inclusiv tractorul) destinat executării unor lucrări de construcţii, agricole, silvice sau a altor activităţi;
    motocicletă – autovehiculul cu două roţi, cu sau fără ataş, avînd capacitatea cilindrică a motorului mai mare de 50 cm3. Autovehiculul cu trei roţi (triciclu) sau cu patru roţi simetrice faţă de axa sa longitudinală (cvadriciclu), avînd capacitatea cilindrică a motorului mai mare de 50 cm3 şi masa echipată mai mică de 400 kg, este considerat motocicletă; 
    oprire fortuită – imobilizarea vehiculului din cauza defecţiunilor tehnice, eventualului pericol legat de transportarea încărcăturii, starea sănătăţii conducătorului (pasagerului) sau a obstacolului de pe drum;
    oprire de serviciu – întreruperea deplasării vehiculului la semnalul de interzicere al agentului de circulaţie, semaforului, la indicator sau pentru a ceda trecerea vehiculului ce are prioritate;
    oprire voluntară – imobilizarea vehiculului pe drum, atît cît este necesar pentru a îmbarca sau a debarca persoane ori a încărca sau a descărca bunuri, în timpul în care conducătorul rămîne în vehicul ori în apropierea acestuia, pentru a putea, la nevoie, să-l deplaseze;
    parcare – staţionarea vehiculului într-un loc destinat acestui scop, semnalizat prin indicatoarele 5.26, 5.48.1 – 5.48.3 şi marcajul 1.1.1, d);
    participant la trafic – persoana care ia parte la procesul circulaţiei în calitate de conducător, pieton sau pasager;
    pieton – persoana care se află pe drum în afara vehiculului şi care nu efectuează lucrări. Pietoni se consideră şi persoanele care se deplasează în cărucioare pentru invalizi fără motor, cei care duc bicicleta, ciclomotorul, motocicleta, săniuţa, un cărucior manual, cărucioare pentru copii sau invalizi;
    platforma drumului – partea drumului care cuprinde carosabilul (carosabilele), banda (benzile) de separare şi acostamentele acestuia; 
    prioritate – dreptul primordial în raport cu alţi participanţi la trafic la deplasare în direcţia intenţionată sau la efectuarea manevrei;
    remorcă – vehiculul destinat tractării de către un autovehicul;
    remorcă uşoară – remorca a cărei masă maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
    semiremorcă – remorca a cărei masă este preluată parţial de către autovehiculul tractor;
    situaţie rutieră – totalitatea factorilor ce caracterizează condiţiile rutiere, existenţa unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea şi nivelul de organizare a traficului rutier, de care va trebui să ţină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulaţie şi a modalităţii de conducere a vehiculului;
    staţionare – imobilizarea vehiculului pe drum pentru un motiv, altul decît acela de a îmbarca sau a debarca persoane, de a încărca sau a descărca bunuri, în cazul în care timpul necesar pentru aceasta nu este limitat;
    teritoriu adiacent drumului – teritoriul din imediata apropiere a drumului (curţi, locuri de parcare, staţii de aprovizionare cu combustibil, întreprinderi etc.);
    timp de noapte – intervalul de timp cuprins între sfîrşitul amurgului şi revărsatul zorilor;
    trecere la nivel cu calea ferată – intersectarea drumului la acelaşi nivel cu calea ferată;
    trecere pentru pietoni – o parte a carosabilului sau o construcţie denivelată, destinată traversării drumului de către pietoni. Aceste treceri sînt semnalizate prin indicatoarele rutiere 5.50.1, 5.50.2, 5.51.1 – 5.51.4 şi/sau marcajele rutiere 1.14.1, 1.14.2. În lipsa marcajului rutier, suprafaţa trecerii se limitează prin distanţa dintre indicatoarele rutiere. În limitele intersecţiei, în lipsa indicatoarelor şi/sau a marcajului, trecerea este determinată de lăţimea trotuarelor sau a acostamentelor;
    trotuar – elementul drumului destinat circulaţiei pietonilor care se află în imediata apropiere de carosabil sau este separat de el cu o zonă verde;
    vehicul – sistem mecanic, cu sau fără autopropulsie, destinat transportului de persoane şi bunuri sau echipat cu mecanisme care pot executa anumite lucrări;
    vehicul aflat în traficul internaţional – vehicul care se află temporar pe teritoriul unei ţări, nefiind înmatriculat în această ţară, şi care aparţine unei persoane fizice sau juridice avînd domiciliul sau reşedinţa în alt stat;
    vehicul cu regim prioritar de circulaţie – vehiculul echipat cu lumini giratorii de culoare albastră şi/sau roşie şi cu semnale sonore speciale;
    vehicul de rută – vehiculul de transport în comun (autobuz, troleibuz), care este destinat transportării persoanelor pe drumurile publice cu itinerar stabilit şi cu staţii semnalizate prin indicatoarele 5.6, 5.7;
    vehicul lent – vehiculul care are prin construcţie viteza maximă de cel mult 30 km/h;
    vehicul lung – vehiculul a cărui lungime depăşeşte 12 m;
    vizibilitate redusă – vizibilitatea drumului mai mică de 300 m în perioada amurgului, zorilor, în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare etc.; 
    zonă pietonală – perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor condiţii speciale de circulaţie, avînd intrările şi ieşirile semnalizate prin indicatoarele 5.57.1, 5.57.2; 
    zonă rezidenţială – zonă dintr-o localitate unde se aplică condiţii speciale de circulaţie, avînd intrările şi ieşirile semnalizate prin indicatoarele 5.54, 5.55.
Capitolul II
CONDUCĂTORII DE VEHICULE
ŞI OBLIGAŢIILE ACESTORA
    8. Vîrsta minimă a conducătorului de autovehicul este condiţionată de tipul, destinaţia, particularităţile de conducere a acestuia şi este reglementată prin actele normative în vigoare. Pot conduce pe drumurile publice biciclete, vehicule cu tracţiune animală, precum şi pot însoţi animale izolate sau în turmă persoanele care au împlinit vîrsta de 14 ani.
    [Pct.8 modificat prin HG989 din 19.10.10, MO211-212/29.10.10 art.1100]
    9. Pentru a fi admise în traficul rutier, vehiculele trebuie să fie înmatriculate sau, după caz, înregistrate şi să poarte plăcile cu numărul de înmatriculare (înregistrare) corespunzător standardului, amplasate în locurile stabilite, cu excepţia troleibuzelor şi tramvaielor, pe care se aplică numere de înregistrare atribuite de către autorităţile competente.
    10. 1) Persoana care conduce un vehicul trebuie:
    a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic şi medical;
    b) să posede cunoştinţe şi să execute cerinţele prezentului Regulament, precum şi să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranţă vehiculul pe drum;
    c) să posede cunoştinţe de acordare a primului ajutor persoanelor traumatizate ca urmare a accidentului în traficul rutier.
    2) Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede şi, la cererea lucrătorului de poliţie, ofiţerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmîneze pentru control:
    a) permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus;
    b) certificatul de înmatriculare (înregistrare) a vehiculului, eliberat pe numele acesteia în modul stabilit, ori certificatul de înmatriculare (înregistrare) a vehiculului însoţit de un alt document ce atestă dreptul la utilizarea lui sau, după caz, certificatul de înmatriculare (înregistrare) eliberat pe numele persoanei juridice şi foaia de parcurs;
    c) poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor mijloacelor de transport auto;
    d) actele referitoare la natura şi masa încărcăturii, în cazurile stabilite de legislaţie.
    11. Conducătorul de vehicul, înainte de plecare şi în timpul deplasării, este obligat:
    a) să verifice starea tehnică a vehiculului, în special sistemele de direcţie, de frînare, dispozitivele de iluminare şi semnalizare;
    b) să poarte centura de siguranţă şi să se asigure că şi pasagerii au cuplat centurile, dacă autovehiculul este echipat cu acestea.
    Sînt exceptaţi de la obligaţia menţionată:
    – conducătorii care execută manevra de mers cu spatele;
    – instructorii auto în timpul instruirii cursanţilor;
    – persoanele care deţin certificat de scutire pe motiv medical grav, eliberat de autoritatea competentă;
    – în localităţi, conducătorii vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie în timpul executării unei misiuni urgente de serviciu;
    c) să poarte pe cap casca de protecţie prinsă cu cataramă în timpul deplasării pe motocicletă (ciclomotor) şi să se asigure că pasagerii au procedat la fel;
    d) să poarte vesta de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă, în cazul în care acesta execută intervenţii la vehiculul oprit pe platforma drumului public;
    e) să conducă vehiculul cu atenţie sporită la apariţia autovehiculelor echipate cu lumină giratorie de culoare portocalie sau a autovehiculelor care poartă semnele distinctive 5, 7, 8, 10, 12, 13 sau 15 (anexa nr. 6);
    f) să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu circulaţia nedirijată.
    În cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus viteza vreun vehicul, conducătorii altor vehicule care se deplasează pe benzile alăturate pot continua deplasarea numai asigurîndu-se că în faţa vehiculului menţionat nu sînt pietoni.
     Este interzisă intrarea pe trecerea pentru pietoni dacă în direcţia de mers circulaţia este blocată şi prin aceasta conducătorul va fi forţat să oprească, astfel creînd obstacole pietonilor care traversează carosabilul;
    g) să conducă în aşa fel încît să nu stropească pietonii, atunci cînd pe drum este apă sau noroi;
    h) să menţină în stare curată dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasă, seturile fluorescent-reflectorizante, parbrizul şi geamurile vehiculului, precum şi să asigure lizibilitatea numărului de înmatriculare;
    i) să oprească imediat vehiculul la semnalul:
    – agentului de circulaţie;
    – lucrătorului de poliţie;
    – ofiţerului echipei mobile a Serviciului Vamal;
    – orbului care traversează strada (la semnul dat prin ridicarea bastonului alb). 
    După oprirea vehiculului la semnalul agentului de circulaţie sau al altui reprezentant al organului de control, conducătorul acestuia este obligat să rămînă în vehicul ţinînd braţele pe volan pînă la apropierea acestuia. În cazul în care oprirea se efectuează pe timp de noapte, conducătorul este obligat să conecteze lumina în salonul (cabina) vehiculului;
    j) să se supună, la solicitarea agentului de circulaţie, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare;
    k) la solicitarea lucrătorilor de poliţie, să asigure transportarea:
    – acestora la locurile unde s-au produs accidente în traficul rutier sau calamităţi, în cazul în care accidentul sau calamitatea a avut loc în direcţia de deplasare a vehiculului;
    – persoanelor care necesită asistenţă medicală urgentă la instituţiile medicale, indiferent de direcţia de deplasare.
    La cererea conducătorului, lucrătorul de poliţie care intenţionează să utilizeze un vehicul în situaţiile menţionate este obligat să prezinte legitimaţia de serviciu şi, după caz, să efectueze însemnările de rigoare în foaia de parcurs;
    l) la sesizarea pe drum a unui obstacol sau a unei situaţii de natură să stînjenească fluenţa şi să pericliteze siguranţa traficului, să anunţe cea mai apropiată unitate de administrare a drumului sau poliţia.
    12. 1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat: 
    a) să oprească imediat vehiculul semnalizîndu-l în conformitate cu punctul 37 subpunctul 1) litera a) sau subpunctul 2) din prezentul Regulament; 
    b) să nu schimbe poziţia vehiculului şi a obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare a accidentului în traficul rutier, cu excepţia cazurilor prevăzute în subpunctul 1) literele c) şi d) din prezentul punct;
    c) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanţa în cazul în care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta nu este posibil sau în cazurile de urgenţă – să asigure transportarea persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori cu propriul vehicul, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentînd permisul de conducere sau alt act, precum şi certificatul de înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului;
    d) să elibereze carosabilul deplasînd vehiculul pe acostament ori cît mai aproape de bordura trotuarului, atunci cînd în urma accidentului nu sînt persoane decedate şi/sau traumatizate, iar prezenţa pe carosabil a vehiculului implicat în accident face dificil sau blochează traficul rutier;
    e) să marcheze locul iniţial al vehiculului, obiectelor ce ţin de accident şi a persoanei traumatizate, dacă se impune schimbarea poziţiei acestora pentru acordarea primului ajutor, transportarea persoanei traumatizate cu propriul vehicul la unitatea medicală sau pentru eliberarea carosabilului;
    f) să asigure, pe cît posibil, păstrarea urmelor, precum şi ocolirea locului accidentului;
    g) să anunţe despre accident poliţia şi să rămînă pe loc pînă la sosirea lucrătorilor de poliţie;
    h) să nu consume băuturi alcoolice sau droguri, precum şi să nu administreze medicamente preparate în baza acestora pînă nu va fi supus testării alcoolscopice, sau, după caz, examinării medicale şi recoltării probelor biologice.
    2) Conducătorul de vehicul care a ajuns la locul unde s-a produs un accident în traficul rutier, în lipsa serviciilor de intervenţie, este obligat să oprească şi, în caz de necesitate: 
    a) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanţa, iar dacă aceasta nu este posibil sau în cazurile de urgenţă – să transporte cu propriul vehicul persoana traumatizată la cea mai apropiată unitate medicală, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentînd permisul de conducere sau alt act, precum şi certificatul de înmatriculare a vehiculului;
    b) să anunţe despre accident poliţia.
    3) În cazul în care în accident a fost implicat un vehicul cu regim prioritar de circulaţie în timpul executării unei misiuni de urgenţă, conducătorul acestuia trebuie să respecte cerinţele subpunctului 1) litera f) şi subpunctului 2) din prezentul punct, urmînd să revină la locul accidentului sau să se prezinte la o unitate de poliţie după îndeplinirea misiunii.
    13. Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident în traficul rutier soldat numai cu pagube materiale, în cazul în care au ajuns la o înţelegere reciprocă în aprecierea circumstanţelor acestui accident şi dacă starea tehnică a vehiculelor permite garantarea securităţii traficului, sînt obligaţi să se deplaseze, în timp de cel mult 2 ore, la cel mai apropiat post de poliţie rutieră pentru întocmirea actelor necesare, avînd completat formularul de constatare a accidentului aferent poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor mijloacelor de transport auto sau, după caz, schiţa accidentului făcută în prealabil, care trebuie să fie semnate de cei implicaţi în accident. 
    14. Conducătorului de vehicul îi este interzis:
    a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor sau altor substanţe contraindicate, sub influenţa preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacţiei, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere;
    b) să încredinţeze conducerea autovehiculului unei persoane care nu posedă permis de conducere de categoria (subcategoria) respectivă (cu excepţia cazurilor în care se efectuează instruirea în conducere, în conformitate cu punctul 108 din prezentul Regulament), sau care se află în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor ori altor substanţe contraindicate, sub influenţa preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacţiei, este bolnavă, traumatizată sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere;
    c) să deschidă portierele vehiculului în timpul mersului sau să pornească de pe loc cu portierele deschise;
    d) să poarte discuţii, dacă acestea îi distrag atenţia de la conducerea autovehiculului, precum şi convorbiri telefonice în timpul deplasării, cu excepţia cazurilor în care vehiculul sau telefonul sînt echipate cu dispozitiv „mîini libere”;
    e) să intre pe drumurile publice modernizate cu vehicule care au pe roţi sau în caroserie noroi, materiale de construcţie etc., ce se depun pe carosabil, sau cu vehicule din care se scurg produse petroliere;
    f) să spele în apele naturale vehicule sau utilaje ale acestora. 
Capitolul III
ORGANIZAREA ŞI DIRIJAREA CIRCULAŢIEI RUTIERE 
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
    15. Organizarea şi dirijarea traficului rutier se efectuează prin intermediul mijloacelor de semnalizare rutieră (indicatoare rutiere, marcaje rutiere, semafoare), precum şi de către agenţii de circulaţie.
Mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi semnalele agentului de circulaţie prevăzute la alineatul precedent din prezentul punct sînt menţionate în anexe, care fac parte integrantă din prezentul Regulament.
    16. 1) Mijloacele de semnalizare rutieră trebuie să fie în deplină concordanţă şi în ansamblu cu prevederile prezentului Regulament.
    În caz de neconcordanţă între semnificaţia mijloacelor de semnalizare rutieră, primează:
    a) marcajul de semnificaţie provizorie (de culoare portocalie) în raport cu marcajul permanent;
    b) indicatorul rutier de semnificaţie provizorie (pe suport mobil) în raport cu indicatorul staţionar şi/sau cu marcajul rutier;
    c) semnalele semaforului în raport cu indicatoarele de prioritate;
    d) semnalele sau indicaţiile agentului de circulaţie în raport cu semnalele semaforului, indicatoarele şi marcajele rutiere, precum şi faţă de prezentul Regulament.
    2) Se interzice montarea, demontarea, acoperirea, deteriorarea, schimbarea poziţiei, precum şi instalarea sau aplicarea din propria iniţiativă de către persoane neautorizate de poliţia rutieră a mijloacelor de semnalizare rutieră.
    3) Se interzice amplasarea de panouri, afişe sau instalaţii care pot fi confundate cu indicatoarele sau cu alte mijloace de semnalizare rutieră ori care reduc vizibilitatea acestora şi sînt de natură să stînjenească participanţii la trafic sau să le distragă atenţia, creînd astfel pericol pentru siguranţa traficului. 
Secţiunea a 2-a
Semnalele agentului de circulaţie 
(anexa nr.1)
    17. Semnalele agentului de circulaţie sînt determinate de poziţia corpului şi a braţelor acestuia. 
    1) Agentul de circulaţie a ridicat braţul vertical (figurile 1 – 5).
     Pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, acest semnal înseamnă – „atenţie, circulaţia interzisă”. Conducătorii de vehicule angajaţi deja în trecerea intersecţiei, precum şi cei care nu mai pot opri fără a recurge la frînarea bruscă, conform punctului 20 subpunctul 1) din prezentul Regulament, şi pietonii aflaţi în traversarea drumului îşi pot continua deplasarea.
    2) Agentul de circulaţie a întins lateral braţul (braţele), care ulterior poate (pot) fi coborît (coborîte) în jos (figurile 6 – 12):
    a) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu faţa sau cu spatele (figurile 6 – 8) – „circulaţia interzisă”;
    b) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu părţile laterale (figurile 9 – 11), acest semnal înseamnă:
    pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia permisă” în toate direcţiile, conform regulilor de traversare a intersecţiilor;
    pentru pietoni – „circulaţia permisă” pe trecerile din faţa şi din spatele agentului de circulaţie.
    3) Agentul de circulaţie a întins înainte braţul drept, iar cel stîng este întins lateral sau coborît în jos (figurile 13 – 17):
    a) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu partea stîngă laterală a corpului (figura 13), acest semnal înseamnă:
    pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia permisă” în toate direcţiile;
    pentru pietoni – „circulaţia permisă” numai pe trecerea aflată în spatele agentului de circulaţie;
    b) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu faţa (figura 14), acest semnal înseamnă:
    pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia permisă” numai la dreapta; 
    pentru pietoni – „circulaţia interzisă”;
    c) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu partea laterală dreapta (figura 15), acest semnal înseamnă:
    pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia interzisă”;
    pentru pietoni – „circulaţia permisă” numai pe trecerea aflată în spatele agentului de circulaţie;
    d) pentru toţi participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu spatele (figura 16) – „circulaţia interzisă”. 
    4) Exigenţa cu privire la oprirea vehiculului în afara intersecţiei se impune prin semnalul executat cu bastonul de semnalizare, cu braţul sau cu megafonul (figura 18 (1), 18 (2)). Conducătorul trebuie să oprească la locul indicat de către agentul de circulaţie.
    5) Pentru atenţionarea participanţilor la trafic, în timpul executării semnalelor prevăzute la acest punct, agentul de circulaţie poate folosi fluierul.
    6) Agenţii de circulaţie care adresează semnale participanţilor la trafic trebuie să fie echipaţi şi plasaţi în aşa fel încît aceste semnale să poată fi văzute şi uşor recunoscute ziua, pe timp de noapte, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă. 
    18. 1) La deplasarea în vehiculul poliţiei rutiere şi în cazul în care cu acesta se escortează o coloană, exigenţa privind cedarea trecerii vehiculului în cauză, precum şi coloanei escortate de el sau eliberarea benzii pe care se deplasează vehiculul cu regim prioritar de circulaţie (coloana escortată de el) de către alte vehicule, precum şi oprirea acestora, agentul de circulaţie o va impune executînd semnale prin balansarea bastonului de semnalizare în plan vertical sau prin braţul întins orizontal, scos afară prin geamul deschis al portierei (figurile 19, 20). 
    2) Exigenţa privind cedarea trecerii vehiculului cu regim prioritar de circulaţie (coloanei escortate) de către alte vehicule, precum şi oprirea acestora poate fi impusă şi prin utilizarea mijloacelor speciale de semnalizare sonoră (sirena, megafonul) şi luminoasă (lumina giratorie, fulger sau cu inscripţiile intermitente „STOP POLIŢIA”, „STOP VAMA”), instalate pe autovehicul (figura 21). 
    3) În cazul în care agentul de circulaţie se află în misiuni de serviciu de urgenţă, deplasîndu-se într-un vehicul de ocazie, acesta va executa semnale privind oprirea altor vehicule prin balansarea bastonului de semnalizare ori a braţului întins orizontal, scos afară prin geamul deschis al portierei, sau va impune oprirea prin intermediul megafonului (figura 22). 
    4) Agentul de circulaţie poate executa şi alte semnale care vor fi înţelese de toţi participanţii la trafic cărora li se adresează.
Secţiunea a 3-a
Semnalele luminoase
(anexa nr.2)
    19. 1) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor sînt de culoare roşie, galbenă şi verde. Aceste semnale sînt emise de lămpile semaforului în următoarea succesiune: 
    a) roşu, roşu şi galben (concomitent), verde, galben, cu repetarea ciclului respectiv;
    b) roşu, verde, galben, cu repetarea ciclului respectiv;
    2) Semnificaţia semnalelor luminoase ale semaforului pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe toată lăţimea carosabilului în sensul de mers.
    3) Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele pot fi suspendate deasupra fiecărei benzi. În această situaţie, conducătorii de vehicule trebuie să se conformeze semnificaţiei semnalului luminos corespunzător benzii pe care circulă.
    20. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei au următoarele semnificaţii:
    1) Semnalul de culoare roşie interzice trecerea. La semnalul roşu al semaforului (cu excepţia celui reversibil) vehiculele vor fi oprite înaintea liniei de oprire (indicatorului 5.73) sau înaintea trecerii marcate pentru pietoni, iar în lipsa acestora − imediat înaintea semaforului. Dacă semaforul este suspendat deasupra sau plasat pe cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa liniei de oprire (indicatorului 5.73) sau a trecerii marcate pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite în faţa intersecţiei, fără a crea obstacole pietonilor.
    La nivelul semnalului roşu al semaforului cu trei culori, din dreapta acestui semnal, poate fi amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre dreapta. În acest caz, după oprirea vehiculului la semnalul roşu, respectînd măsurile de precauţie, este permisă deplasarea în direcţia săgeţii.
    [Pct.20 subpct.1) alineat introdus prin HG842 din 14.11.11, MO197-202/18.11.11 art.923]
    2) Semnalul de culoare roşie pus în funcţiune concomitent cu semnalul galben înseamnă că timpul rezervat semnalului roşu expiră, fără ca prin aceasta să se modifice semnificaţia de interzicere a trecerii. În cazul în care timpul semnalului roşu este cronometrat, participanţii la trafic, pentru a porni la timp ca să nu stînjenească traficul, pot să se conducă de indicaţiile cronometrului. 
    3) Semnalul de culoare verde permite trecerea. Semnalul verde intermitent de asemenea permite trecerea, informînd că timpul rezervat acestui semnal expiră şi în curînd va fi pus în funcţiune semnalul galben. În cazul în care timpul semnalului verde este cronometrat, pentru a evita frînarea bruscă sau alte situaţii de urgenţă, participanţii la trafic trebuie să urmărească indicaţiile cronometrului şi din timp, înainte de a intra în intersecţie, să decidă privind continuarea deplasării sau efectuarea opririi.
    4) Semnalul galben avertizează că vehiculele care se apropie trebuie să fie oprite în locurile prevăzute la subpunctul 1) din prezentul punct, cu excepţia celor care, la apariţia semnalului, se află atît de aproape de locurile respective, încît nu mai pot fi oprite fără a recurge la frînarea bruscă.
    5) Semnalul galben intermitent permite trecerea, totodată avertizează că intersecţia sau trecerea pentru pietoni este cu circulaţia nedirijată şi prezintă pericol, impunînd conducătorilor prudenţă sporită.
    Înainte de a trece de la circulaţia dirijată la circulaţia nedirijată, pentru toate direcţiile de deplasare prin intersecţie se afişează semnalul roşu.
    6) Săgeţile conturate de culoare neagră pe fundalul de culoare roşie şi galbenă informează despre direcţiile de deplasare permise la apariţia semnalului de culoare verde. 
    Săgeata de culoare neagră conturată (săgeţile conturate) pe fundalul semnalului verde informează conducătorii despre prezenţa semnalului suplimentar sau prezenţa indicatorului de sens obligatoriu corespunzător şi permite (permit) circulaţia numai în direcţia indicată (direcţiile indicate). Aceeaşi semnificaţie are semnalul de culoare verde în formă de săgeată, aplicat pe fundalul negru al semnalului suplimentar al semaforului sau săgeata (săgeţile) de pe panoul adiţional 6.23.1 – 6.23.5. Săgeata care permite circulaţia spre stînga permite şi întoarcerea.
    7) La apariţia semnalului verde, conducătorii de vehicule:
    a) pot să înceapă deplasarea numai după ce s-au asigurat că prin aceasta nu creează obstacole vehiculelor antrenate deja în trecerea intersecţiei, indiferent de direcţia lor de mers, precum şi pietonilor care finalizează traversarea carosabilului;
    b) nu vor intra în intersecţie, în cazul în care circulaţia în direcţia de deplasare este dificilă sau blocată, fapt ce nu le va permite eliberarea intersecţiei pînă la schimbarea semnalului.
    8) Pe sectoarele de drum cu intersecţii în sistem de „undă verde”, pentru a întîlni succesiv semnalul verde, conducătorii de vehicule pot urma recomandării indicatorului 5.52. 
    21. În intersecţii dirijarea circulaţiei vehiculelor de rută, care se deplasează pe benzi special rezervate lor, poate fi efectuată separat de dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule, prin semafoare speciale avînd patru semnale luminoase de culoare albă aranjate în forma literei „T”.
    Circulaţia este permisă numai în cazul în care funcţionează semnalul inferior concomitent cu unul sau mai multe din cele superioare, din care cel din stînga permite circulaţia la stînga, cel din mijloc − înainte, cel din dreapta − la dreapta. În cazul în care funcţionează numai cele superioare, circulaţia este interzisă.
    22. 1) În cazul în care deasupra benzii delimitate prin marcajul rutier 1.9 este suspendat un semafor cu semnale: roşu în formă de două bare încrucişate; galben în formă de săgeată înclinată spre dreapta; verde în formă de săgeată îndreptată în jos, acesta este destinat semnalizării privind inversarea temporară a sensului de circulaţie pe această bandă. Semnalul roşu interzice circulaţia, cel galben informează despre comutarea semnalului verde cu cel roşu şi obligă preselectarea benzii indicate de săgeată, cel verde permite circulaţia.
    2) Pentru dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drum îngustat (în cazul efectuării lucrărilor pe drum) şi pe teritoriile întreprinderilor (organizaţiilor) se utilizează semaforul cu două semnale: de culoare roşie şi verde.
    23. 1) Semnalele luminoase ale semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei pietonilor sînt de culoare verde şi roşie, iar funcţionarea lor este corelată cu semnalele luminoase ale semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor.
    Semnalul verde are silueta unui pieton în mers, iar cel roşu − silueta unui pieton oprit. Aceste semafoare trebuie să fie instalate astfel încît să excludă confundarea lor cu cele care dirijează circulaţia vehiculelor.
    2) Semnalul verde permite trecerea.
    În cazul în care semnalul verde începe să funcţioneze intermitent, aceasta înseamnă că timpul rezervat traversării drumului expiră.
    3) Semnalul roşu interzice trecerea.
    Pietonii surprinşi în timpul traversării drumului de semnalul roşu vor finisa trecerea, iar dacă pe carosabil există refugiu, vor aştepta pe acest spaţiu semnalul verde.
    4) Pentru dirijarea circulaţiei bicicliştilor se utilizează semaforul pe fundalul semnalelor căruia este aplicat simbolul bicicletei sau semaforul care este însoţit de panoul 6.6.7.
Secţiunea a 4-a
Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată
    24. 1) Semnalele luminoase la trecerile la nivel cu calea ferată sînt compuse din două lumini roşii amplasate la aceeaşi înălţime şi o lumină albă amplasată deasupra celor roşii.
    Semnalele luminoase de culoare roşie care funcţionează intermitent alternativ interzic trecerea. Aceste semnale sînt însoţite de un semnal sonor.
    Semnalul intermitent cu lumină albă permite trecerea.
    2) În cazul în care barierele se află în poziţia coborîtă sau în curs de coborîre, traversarea trecerii la nivel cu calea ferată este interzisă.
    Barierele trebuie marcate cu o asociere de benzi fluorescent-reflectorizante de culoare roşie şi albă.
    La trecerile pe drumurile fără iluminare artificială, barierele trebuie să fie iluminate ori pe ele să fie instalate seturi fluorescent-reflectorizante sau lanterne cu lumini roşii intermitente.
    Înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată electrificată pot fi instalate porţi ce limitează gabaritele.
    3) Apropierea de o cale ferată se semnalizează prin indicatoarele de avertizare 1.1 sau 1.2, iar în imediata apropiere de trecerea fără bariere se instalează indicatoarele rutiere 1.3.1 sau 1.3.2.
    În afara localităţilor, înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată, în mod succesiv, pe partea dreaptă a drumului se instalează indicatoarele rutiere 1.4.1 – 1.4.3, iar pe partea stîngă − indicatoarele 1.4.4 – 1.4.6. Indicatoarele 1.4.1, 1.4.3, 1.4.4 şi 1.4.6 însoţesc indicatorul 1.1 sau 1.2.
    În cazul în care, la apropierea de trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere, cîmpul vizual este limitat, înaintea acesteia se instalează indicatorul de prioritate 2.2. La trecerile în cauză circulaţia vehiculelor poate fi dirijată de agentul de cale ferată.
Secţiunea a 5-a
Indicatoarele rutiere
 (anexa nr.3)
    25. Indicatoarele rutiere instalate pe drumurile publice se divizează în indicatoare de:
    a) avertizare;
    b) prioritate;
    c) interzicere şi restricţie;
    d) sens obligatoriu;
    e) informare şi orientare;
    f) informare suplimentară (panouri adiţionale).
    26. 1) Indicatoarele de avertizare atenţionează participanţii la trafic asupra existenţei unui pericol pe drum, indicîndu-le şi natura acestuia. Deplasarea pe acest sector de drum necesită luarea măsurilor corespunzătoare situaţiei rutiere.
    2) Indicatoarele de prioritate reglementează ordinea de trecere la intersecţiile cu circulaţia nedirijată sau pe sectoarele de drum unde este imposibilă trecerea simultană a două vehicule care se deplasează din sensuri opuse.
    3) Indicatoarele de interzicere şi restricţie stabilesc ori suspendă interdicţiile sau restricţiile participanţilor la trafic.
    4) Indicatoarele de sens obligatoriu prescriu direcţiile de deplasare, permit pe unele sectoare de drum circulaţia numai anumitor participanţi, precum şi obligă să se circule cu viteza prescrisă sau mai mare.
    5) Indicatoarele de informare şi orientare stabilesc sau suspendă anumite reglementări de circulaţie, furnizează informaţii despre dislocarea localităţilor, a anumitor puncte de servicii, precum şi indică conducătorilor direcţiile de urmat în intersecţii.
    6) Panourile adiţionale precizează sau limitează acţiunea indicatoarelor rutiere, precum şi precizează semnificaţia semnalelor semafoarelor.
    27. Indicatoarele rutiere trebuie să fie lizibile şi să fie instalate în corespundere cu normativele şi cu regulamentele tehnice în vigoare, astfel încît să poată fi observate din timp de către participanţii la trafic cărora li se adresează. 
Secţiunea a 6-a
Marcajele rutiere
(anexa nr. 4)
    28. Marcajele rutiere servesc la organizarea circulaţiei, la avertizarea sau la îndrumarea participanţilor la trafic şi pot fi folosite de sine stătător sau în asociere cu alte mijloace de semnalizare rutieră, a căror semnificaţie o completează, dublează sau precizează.
    29. Marcajele rutiere se divizează în orizontale şi verticale (laterale).
    30. 1) Marcajele rutiere orizontale stabilesc anumite reglementări pentru circulaţie, sînt de culoare albă, galbenă sau portocalie şi se aplică pe carosabil sau pe borduri.
    2) Marcajele rutiere verticale, formate dintr-o asociere de benzi albe şi negre, se aplică pe elementele de construcţie ale drumului (poduri, pasaje denivelate, pilonii viaductelor, parapete, stîlpi, precum şi pe alte obiecte aflate pe platforma drumului şi care prezintă pericol pentru circulaţia rutieră), prevenind impactul şi facilitînd orientarea vizuală a conducătorilor. 
Secţiunea a 7-a
Mijloacele de semnalizare a lucrărilor pe drum
(anexa nr. 5)
    31. Mijloacele de semnalizare a lucrărilor pe drum se instalează în conformitate cu normativele şi regulamentele în vigoare şi trebuie să garanteze securitatea traficului pe sectorul de drum în reparaţie sau pe cel de ocolire. Nici o lucrare nu va începe decît după ce a fost coordonată cu poliţia rutieră, administratorul drumului şi s-a realizat semnalizarea punctului sau zonei de lucru, potrivit naturii şi duratei sale.
    Limitele zonelor de lucru trebuie semnalizate vizibil cu indicatoare rutiere, marcaje rutiere, panouri, bariere, conuri, lumini „fulger” sau alte mijloace speciale.
    Indicatoarele rutiere din grupele de avertizare, interzicere şi restricţie, precum şi cele de orientare, utilizate pentru semnalizarea lucrărilor pe drum, trebuie să aibă fundal de culoare galbenă.
    În cazul în care situaţia o impune, circulaţia va fi dirijată de către angajaţii serviciilor de întreţinere a drumurilor. Persoanele respective trebuie să fie echipate cu veste de protecţie-avertizare fluorescent - reflectorizante, de culoare portocalie, cu brasardă roşie şi baston de semnalizare.
    Dacă mijloacele de semnalizare nu sînt fluorescent-reflectorizante, ele vor fi însoţite, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, de lumini continue sau intermitente de culoare roşie sau portocalie.
    Pe durata executării lucrărilor se va întreţine semnalizarea stabilită, iar la terminarea lor se va asigura ridicarea ei şi restabilirea semnalizării iniţiale sau, după caz, ea se va modifica potrivit noilor condiţii de circulaţie.
    Suspendarea circulaţiei ori instituirea restricţiilor în vederea executării lucrărilor pe drum, precum şi modul de semnalizare a zonelor de lucru se efectuează cu acordul poliţiei rutiere.
Secţiunea a 8-a
Semnalele conducătorilor de vehicule. Folosirea dispozitivelor 
de iluminare exterioară şi a dispozitivelor de semnalizare 
luminoasă şi sonoră
    32. 1) Pentru prevenirea oricărui pericol şi pentru a nu stînjeni traficul, conducătorii de vehicule trebuie să semnalizeze cu ajutorul semnalizatoarelor de direcţie sau cu braţul, cu ajutorul semnalizatorului sonor, prin comutarea luminii în faruri, prin punerea în funcţiune a luminii de întîlnire pe timp de zi sau prin punerea în funcţiune a avertizorului de avarie.
    Semnalizarea cu mijloacele menţionate nu le acordă prioritate şi nu-i scuteşte pe conducătorii de vehicule de obligaţia luării tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea accidentului în traficul rutier.
    2) Conducătorul de vehicul trebuie să semnalizeze corespunzător cu semnalizatoarele de direcţie, iar în cazul în care acestea lipsesc sau sînt defectate − cu braţul, înainte:
    a) de a pune în mişcare vehiculul;
    b) de a efectua manevra (preselectare a benzii, virare, întoarcere);
    c) de a se opri.
    3) Semnalizarea cu semnalizatorul de direcţie sau cu braţul trebuie efectuată din timp, înaintea manevrei, şi întreruptă imediat după efectuarea ei. În cazul în care semnalul este executat cu braţul, pentru înlesnirea manevrei, acesta poate fi întrerupt prealabil manevrei.
    4) Semnificaţia semnalelor executate cu braţul este următoarea: 
    a) braţul stîng întins lateral sau braţul drept întins lateral şi ridicat vertical de la cot înseamnă că conducătorul acestui vehicul are intenţia de a schimba direcţia de mers spre stînga sau de a întoarce; 
    b) braţul drept întins lateral sau braţul stîng întins lateral şi ridicat vertical de la cot înseamnă că conducătorul acestui vehicul are intenţia de a schimba direcţia de mers spre dreapta;
    c) braţul stîng sau drept ridicat vertical înseamnă că conducătorul acestui vehicul are intenţia de a reduce viteza sau de a opri. 
    5) Presemnalizarea oricărei manevre se va efectua ulterior asigurării că prin această manevră nu se vor crea obstacole altor participanţi la trafic.
    6) Semnalul executat nu trebuie se inducă în eroare alţi participanţi la trafic.
    33. 1) Semnalizatorul sonor (claxonul) poate fi utilizat numai în cazul prevenirii unui accident în traficul rutier, iar în afara localităţilor − şi pentru atenţionarea conducătorului de vehicul ce urmează să fie depăşit.
    2) Semnalul sonor trebuie să fie de scurtă durată şi trebuie efectuat la o distanţă care ar evita surprinderea celor atenţionaţi, pentru a nu-i determina să efectueze manevre ce pot pune în pericol siguranţa traficului. 
    34. 1) Pe timp de noapte, în condiţii de vizibilitate redusă şi în tuneluri, la autovehiculele şi remorcile în mişcare dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasă trebuie puse în funcţiune astfel:
    a) la autovehicule, în funcţie de iluminarea drumului – lanternele de gabarit, lumina de întîlnire sau de drum a farurilor;
    b) la remorci − lanternele de gabarit.
    2) Lumina de drum a farurilor trebuie comutată cu lumina de întîlnire: 
    a) în cazul deplasării pe drumul suficient iluminat;
    b) în scopul evitării orbirii la trecerea în sensuri opuse la o distanţă de cel puţin 150 m sau chiar la o distanţă mai mare, în cazul în care conducătorul vehiculului ce vine din sens opus necesită aceasta avertizînd prin comutarea luminii farurilor, precum şi în cazul deplasării la o distanţă mică faţă de vehiculul precedent.
    În cazul în care conducătorul de vehicul intenţionează să depăşească, cu condiţia că prin aceasta nu vor fi orbiţi conducătorii de vehicule care vin din sens opus, pe un timp de scurtă durată poate fi folosită lumina de drum a farurilor.
    În caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcţiune avertizorul de avarie şi, neschimbînd banda de circulaţie, să reducă viteza şi să oprească.
    3) Pentru atenţionarea altor participanţi la trafic şi pentru semnalizarea vehiculelor în cazul deplasării pe timp de zi, trebuie pusă în funcţiune în faruri lumina de întîlnire de către conducătorii:
    a) motocicletelor şi ciclomotoarelor;
    b) vehiculelor de instruire;
    c) vehiculelor conduse de începători; 
    d) microbuzelor şi autobuzelor care transportă grupuri de copii;
    e) vehiculelor care fac parte dintr-o coloană organizată;
    f) autovehiculelor care tractează alte autovehicule (la autovehiculele tractate trebuie să fie pus în funcţiune avertizorul de avarie, iar în cazul în care acesta nu funcţionează sau lipseşte, în spatele acestor vehicule trebuie amplasat triunghiul de presemnalizare);
    g) autovehiculelor care transportă încărcături periculoase, cu gabarit şi mase depăşite;
    h) vehiculelor de rută în cazul deplasării pe banda semnalizată prin indicatorul 5.43 şi marcajul 1.2 b), în întîmpinarea fluxului principal de vehicule;
    i) tuturor vehiculelor − în perioada 1 noiembrie − 31 martie inclusiv.
    4) Pe timp de noapte, pe sectoarele de drum neiluminate sau în condiţii de vizibilitate redusă, prezenţa autovehiculelor oprite sau staţionate pe drumul public trebuie semnalizată prin punerea în funcţiune a lanternelor de poziţie. În cazul în care acestea sînt defectate, vehiculele trebuie scoase în afara drumului, iar dacă aceasta nu este posibil, prezenţa lor trebuie să fie semnalizată prin punerea în funcţiune a avertizorului de avarie sau prin instalarea triunghiului de presemnalizare (conform punctului 37 subpunctul 2) din prezentul Regulament).
    În caz de ceaţă densă, ploaie torenţială, ninsoare abundentă sau în alte condiţii similare, la autovehicule trebuie pusă în funcţiune lumina de întîlnire a farurilor sau farurile anticeaţă.
    5) Farurile anticeaţă pot fi utilizate: 
    a) în condiţii de vizibilitate redusă − separat, precum şi simultan cu lumina de întîlnire sau de drum a farurilor;
    b) pe timp de noapte pe sectoarele de drum neiluminate – simultan cu lumina de întîlnire sau de drum a farurilor;
    c) în cazurile prevăzute în subpunctul 3) din prezentul punct − în locul luminii de întîlnire a farurilor.
    6) Lanternele posterioare anticeaţă pot fi utilizate numai în condiţii de vizibilitate redusă.
    Este interzisă conectarea lanternelor posterioare anticeaţă la semnalul de oprire.
    7) Farul proiector sau farul căutător poate fi utilizat:
    a) în afara localităţilor − numai în lipsa vehiculelor din sens opus;
    b) în localităţi − de către conducătorii vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie aflaţi în misiuni urgente de serviciu.
    35. Semnul distinctiv „Autotren” trebuie să fie pus în funcţiune la deplasarea acestuia, precum şi în timpul opririi sau staţionării lui pe timp de noapte ori în condiţii de vizibilitate redusă.
    36. Autovehiculul destinat instruirii în conducere trebuie să fie echipat cu o casetă de formă triunghiulară cu lumină albă, avînd conturul de culoare roşie şi inscripţia „Ş” de culoare neagră, care se amplasează la mijlocul acoperişului caroseriei autoturismului sau, după caz, în faţă pe acoperişul autobuzului ori pe cabina camionului. Lumina în casetă trebuie să fie conectată în cazul deplasării pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.
    Autobuzul şi camionul destinate instruirii trebuie să fie semnalizate suplimentar prin semnul distinctiv 10 (anexa nr.6).
    37. 1) Pe lîngă cazurile menţionate, avertizorul de avarie trebuie pus în funcţiune:
    a) în cazul accidentului în traficul rutier;
    b) cînd vehiculul a fost oprit fortuit, constituind un obstacol pentru ceilalţi participanţi la trafic;
    c) în cazul îmbarcării şi debarcării copiilor din vehiculul semnalizat prin semnul distinctiv 5 (anexa nr. 6); 
    d) cînd este necesară semnalizarea celorlalţi participanţi la trafic despre un pericol iminent.
    2) În cazul în care vehiculul nu este echipat cu avertizor de avarie sau acesta este defectat, conducătorul trebuie să semnalizeze prin amplasarea triunghiului de presemnalizare (a lanternei portative cu lumină roşie intermitentă) în spatele vehiculului ori, după caz, în faţa acestuia pe aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m, astfel încît să poată fi văzut de la o distanţă suficientă de conducătorii vehiculelor care se apropie. În localităţi, în cazul circulaţiei intense, triunghiul de presemnalizare poate fi amplasat la o distanţă mai mică, astfel încît să poată fi observat de conducătorii de vehicule care se apropie. 
    38. Autovehiculele cu regim prioritar de circulaţie (ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, ale echipelor mobile ale Serviciului Vamal, ambulanţele, autovehiculele destinate stingerii incendiilor, serviciilor bancare, poştei speciale), precum şi cele destinate întreţinerii şi reparării drumurilor, care transportă încărcături cu gabarit depăşit etc., trebuie să fie echipate, respectiv, cu lumini giratorii de culoare albastră, roşie, verde sau portocalie şi semnale sonore speciale, în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare şi cu acordul Direcţiei poliţiei rutiere.
    Este interzisă montarea la autovehicule şi remorci a altor dispozitive de semnalizare luminoasă şi sonoră decît cele prevăzute prin construcţie (cu excepţia cazurilor indicate la punctul 122 subpunctul 3) litera a) din prezentul Regulament).
    [Pct.38 modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
Capitolul IV
REGULI PENTRU CIRCULAŢIA VEHICULELOR
Secţiunea 1
Începutul deplasării şi schimbarea direcţiei 
de mers
    39. 1) Înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcţiei de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranţă şi nu va crea obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic.
    2) În cazul în care vehiculul iese de pe un teritoriu adiacent drumului, conducătorul trebuie:
    a) să se informeze prin intermediul mijloacelor de semnalizare rutieră şi să circule doar în direcţia permisă de deplasare pe drumul respectiv;
    b) să cedeze trecerea pietonilor şi vehiculelor care circulă pe acest drum.
    3) În cazul în care conducătorul are intenţia de a preselecta banda, el trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă în aceeaşi direcţie pe această bandă. La preselectarea concomitentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculului care circulă în aceeaşi direcţie şi se află pe banda din dreapta.
    4) În localităţi conducătorii de vehicule sînt obligaţi să cedeze trecerea vehiculelor de rută, în cazul în care acestea încep deplasarea de la staţia semnalizată. Totodată, conducătorii vehiculelor de rută pot începe deplasarea, asigurîndu-se că li se cedează trecerea. Ei nu sînt scutiţi de obligaţia de a lua toate măsurile de precauţie pentru a evita accidentul în traficul rutier.
    40. 1) Înaintea virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie:
    a) să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulaţiei dublu sens, sau de marginea stîngă a carosabilului cu circulaţia în sens unic;
    b) să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum şi pietonilor.
    În cazul în care manevra de întoarcere se efectuează în afara intersecţiei, iar lăţimea carosabilului este insuficientă, aceasta poate fi efectuată de la marginea dreaptă a carosabilului sau chiar de pe acostament. În acest caz conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se deplasează în acelaşi sens, precum şi celora care vin din sens opus.
    În locurile de întoarcere, nesemnalizate sau semnalizate prin indicatoarele 5.46, 5.47, atît în cazul efectuării manevrei de întoarcere prin întreruperea benzii de separare, cît şi a marcajului rutier 1.3, conducătorii de vehicule care, venind din sensuri opuse, efectuează simultan această manevră trebuie să lase centrul imaginar al acestor întreruperi pe dreapta de vehicul, astfel încît traiectoriile lor de deplasare să nu se intersecteze. 
    2) Înaintea virării la dreapta, conducătorul de vehicul trebuie:
    a) să ocupe din timp marginea dreaptă a carosabilului;
    b) să cedeze trecerea bicicliştilor şi conducătorilor de ciclomotoare care se deplasează pe pista destinată lor, precum şi pietonilor.
    În cazul în care conducătorul este impus (lăţime insuficientă) să efectueze manevra utilizînd parţial sau în întregime banda alăturată, el poate efectua această manevră numai după ce s-a asigurat că nu pune în pericol siguranţa circulaţiei. În acest caz conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se deplasează în acelaşi sens pe banda din dreapta. În caz de necesitate, el trebuie să apeleze la ajutorul altor persoane.
    3) Virările trebuie executate astfel încît la ieşirea din intersecţie vehiculul să nu ajungă pe banda de sens opus.
    4) În cazul în care drumul este amenajat cu bandă de decelerare (frînare), conducătorul trebuie să preselecteze din timp banda indicată, pentru a reduce viteza.
    În cazul în care drumul este amenajat cu bandă de accelerare, la intrarea pe acest drum, conducătorul trebuie să demareze pe această bandă, încorporîndu-se în fluxul de transport, fără a crea obstacole vehiculelor din acest flux.
    5) În cazul în care carosabilul are o bandă (sau benzi) cu circulaţie reversibilă, la intrarea pe acest drum conducătorul trebuie să conducă vehiculul pe banda extremă din dreapta.
    Preselectarea benzii poate fi efectuată numai ulterior asigurării că circulaţia în direcţia de mers este permisă şi pe aceste benzi. 
    6) În cazurile în care traiectoriile de deplasare a vehiculelor se intersectează, iar ordinea de trecere nu este prevăzută de prezentul Regulament, conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculului ce se apropie din dreapta.
    41. 1) Întoarcerea vehiculului este interzisă:
    a) la trecerile pentru pietoni; 
    b) în tuneluri, pe poduri, viaducte, rampe şi sub acestea;
    c) la trecerile la nivel cu calea ferată şi la o distanţă mai mică de 50 m de la acestea;
    d) în locurile în care vizibilitatea drumului este mai mică de 100 m, cel puţin într-o direcţie, dacă conducătorul vehiculului nu este ajutat de o persoană aflată în afara vehiculului;
    e) în locurile de dislocare a staţiilor vehiculelor de rută.
    2) Conducătorul vehiculului care intenţionează să se deplaseze cu spatele poate să înceapă manevra numai după ce s-a asigurat că o poate face fără a crea un pericol sau un obstacol pentru ceilalţi participanţi la trafic.
    În cazurile în care cîmpul vizual în spate este limitat, conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara autovehiculului.
    Mersul cu spatele este interzis în intersecţii şi în locurile prevăzute în subpunctul 1) din prezentul punct. 
Secţiunea a 2-a
Poziţia vehiculelor pe carosabil
    42. 1) Determinarea benzilor de circulaţie se efectuează prin marcaj sau indicatoarele rutiere 5.37.1 – 5.41.3, iar în lipsa acestora − de către conducătorii vehiculelor, ţinînd cont de lăţimea carosabilului, gabaritele vehiculelor şi intervalele de siguranţă necesare.
    2) În afara localităţilor conducătorii trebuie să conducă vehiculele cît mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului.
    3) Pe drumurile cu circulaţia dublu sens care au cel puţin două benzi într-o direcţie este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulaţiei în sens opus.
    4) Pe drumurile cu circulaţie dublu sens care au trei benzi pentru circulaţie delimitate prin marcajul longitudinal (cu excepţia marcajului 1.9), banda din mijloc este destinată circulaţiei în ambele sensuri, dar intrarea pe această bandă este permisă numai pentru efectuarea manevrelor de ocolire, depăşire, preselectare pentru virare la stînga sau întoarcere. 
    Intrarea pe banda extremă stînga destinată circulaţiei în sens opus este interzisă.
    5) Pe drumul care are cel puţin două benzi pe sens şi linii de tramvai, deplasarea pe aceste linii este interzisă. În cazul în care există o singură bandă pe sens, se permite deplasarea numai pe linia de tramvai de aceeaşi direcţie, cu condiţia că nu se creează obstacole tramvaiului.
    43. 1) Pe drumurile cu trei şi mai multe benzi pe sens:
    a) vehiculele lente trebuie să se deplaseze pe banda extremă din dreapta, cu excepţia cazurilor necesare de a ocoli, depăşi, preselecta banda pentru virare la stînga sau întoarcere;
    b) autocamioanele cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg pot ocupa banda extremă din stînga numai pentru virare la stînga sau întoarcere.
    2) Pe drumurile al căror carosabil este delimitat prin liniile marcajului longitudinal, circulaţia vehiculelor trebuie să se efectueze strict în limitele benzilor. Intersectarea liniei discontinue este permisă numai în caz de preselectare a benzii.
    3) În cazul în care circulaţia este intensă, conducătorii de vehicule pot schimba banda numai pentru efectuarea virajului, întoarcerii sau opririi.
    44. Pe trotuare şi pistele pentru pietoni este interzisă intrarea vehiculelor. Ca excepţie, se permite intrarea maşinilor care efectuează pe ele lucrări de întreţinere sau reparaţie, avînd pentru aceasta autorizarea lucrărilor de către administratorul drumului şi acordul poliţiei rutiere. 
Secţiunea a 3-a
Viteza de deplasare şi spaţiul între vehicule
    45. 1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ţinînd permanent seama de următorii factori:
    a) starea psihofiziologică ce influenţează atenţia şi reacţia;
    b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase;
    c) starea tehnică a vehiculului şi particularităţile încărcăturii;
    d) situaţia rutieră. 
    2) În cazul în care în limita vizibilităţii apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului.
    46. Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudenţă sporită şi, în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranţa traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă:
    a) copii, persoane de vîrstă înaintată, precum şi persoane cu semne evidente de invaliditate;
    b) microbuze şi autobuze în staţionare, semnalizate prin semnul distinctiv 5 (anexa nr. 6);
    c) vehicule de rută oprite în staţii.
    47. 1) Limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sînt:
    a) în localităţi − 50 km/h, iar prin zonele rezidenţiale şi teritoriile adiacente drumului – 20 km/h. 
    În cazul în care siguranţa traficului se garantează, această limită pe anumite sectoare de drum sau benzi de circulaţie (pentru unele tipuri de vehicule) poate fi majorată pînă la 80 km/h, prin instalarea indicatoarelor 3.27 de semnificaţie corespunzătoare;
    b) în afara localităţilor: 
    110 km/h − pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4;
    90 km/h − pe celelalte drumuri.
    2) În afara localităţilor, în funcţie de categoria vehiculelor, limitele maxime de viteză sînt:
    a) pentru autoturisme şi autocamioane la care masa maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg, pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4 − 110 km/h, pe celelalte drumuri − 90 km/h;
    b) pentru microbuze, autobuze interurbane şi turistice, precum şi pentru motociclete, pe toate drumurile − 90 km/h;
    c) pentru autobuze, altele decît cele indicate, camioane la care masa maximă autorizată depăşeşte 3500 kg, precum şi pentru autoturisme şi camioane cu masa maximă autorizată ce nu depăşeşte 3500 kg care tractează o remorcă, pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4 − 90 km/h, pe celelalte drumuri − 70 km/h.
    48. 1) Conducătorilor care au vechimea în conducerea autovehiculului de categoria (subcategoria) respectivă mai mică de un an li se interzice să depăşească limita vitezei de 70 km/h. Aceste autovehicule trebuie să poarte în faţă şi în spate semnul distinctiv 15 (anexa nr. 6).
    2) În cazul în care se efectuează transportarea persoanelor în caroseria camionului, viteza maximă de deplasare trebuie să fie de 60 km/h. 
    3) Remorcarea autovehiculelor rămase în pană trebuie să se efectueze cu o viteză ce nu depăşeşte 50 km/h.
    4) Conducătorii de autovehicule destinate transportului de încărcături periculoase, cu masa sau gabaritul depăşite, trebuie să respecte viteza menţionată în autorizaţia specială de transport. Aceste autovehicule vor purta în spate semnul distinctiv 11 (anexa nr. 6).
    49. În funcţie de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spaţiu (distanţă) faţă de vehiculul precedent care, în caz de frînare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitînd coliziunea.
    50. Conducătorului de vehicul îi este interzis:
    a) să depăşească viteza maximă determinată prin caracteristica tehnică a vehiculului;
    b) să depăşească limita de viteză determinată de semnul distinctiv 11 (anexa nr.6);
    c) să circule cu viteză redusă fără motiv întemeiat, prin aceasta stînjenind circulaţia;
    d) să frîneze brusc, dacă această acţiune nu este impusă de siguranţa circulaţiei. 
Secţiunea a 4-a
Depăşirea şi trecerea în sensuri opuse
    51. Înaintea depăşirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că:
    a) nici un conducător de vehicul care îl urmează nu a început depăşirea;
    b) cel care îl precedă pe aceeaşi bandă nu a semnalizat intenţia de a depăşi sau intenţia de a preselecta spre stînga;
    c) poate efectua depăşirea fără a pune în pericol sau a stînjeni circulaţia din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spaţiu suficient şi viteza vehiculului ce urmează a fi depăşit permite executarea acestei manevre;
    d) poate să revină pe banda precedentă fără a stînjeni vehiculul depăşit. 
    Imediat după executarea depăşirii, nu se reduce brusc viteza şi nu se opreşte decît în cazuri excepţionale. 
    52. 1) Vehiculele se depăşesc numai pe partea stîngă. Ca excepţie, vehiculele ai căror conducători au semnalizat intenţia de a schimba direcţia spre stînga şi au început efectuarea acestei manevre, precum şi tramvaiele se depăşesc pe partea dreaptă, dacă pentru aceasta există spaţiu suficient.
    În cazul în care între şina din dreapta şi marginea carosabilului nu există spaţiu suficient pentru depăşire, precum şi pe drumurile cu circulaţia în sens unic, tramvaiele se depăşesc pe partea stîngă. 
    2) Conducătorul trebuie să menţină în timpul depăşirii un interval lateral suficient în raport cu vehiculul pe care îl depăşeşte, mai cu seamă la depăşirea bicicletelor, ciclomotoarelor şi motocicletelor fără ataş.
    3) După executarea manevrei de depăşire (cu excepţia cazurilor în care depăşirea se efectuează pe banda din dreapta în raport cu vehiculul depăşit), conducătorul este obligat să revină pe banda de circulaţie iniţială.
    4) Pe drumurile cu cel puţin două benzi pe sens conducătorul care a depăşit un vehicul poate să rămînă pe banda în cauză, în cazul în care are intenţia de a devansa şi alte vehicule, asigurîndu-se că nu-i stînjeneşte pe conducătorii vehiculelor care vin din spate cu o viteză mai mare.
    53. 1) Conducătorului de vehicul ce urmează a fi depăşit îi este interzis să creeze obstacole depăşirii prin mărirea vitezei sau alte acţiuni.
    2) În afara localităţilor, conducătorii vehiculelor lente, cu masa sau gabaritul depăşite, şi ai celor lungi trebuie să menţină între ei un spaţiu care ar permite finalizarea manevrei de depăşire în siguranţă de către alte vehicule. Excepţie de la regulă sînt cazurile în care ei înşişi intenţionează să depăşească sau circulaţia este intensă, precum şi la deplasarea pe drumurile care au cel puţin două benzi pe sens.
    3) În cazul în care situaţia rutieră nu permite depăşirea unui vehicul lent, conducătorul acestuia este obligat, la prima posibilitate, să cedeze trecerea vehiculelor care îl urmează.
    54. 1) Depăşirea este interzisă:
    a) în intersecţiile cu circulaţia nedirijată şi în imediata apropiere înainte de acestea, cu excepţia cazurilor în care depăşirea se efectuează pe drumul cu prioritate în raport cu drumul intersectat; 
    b) pe trecerile pentru pietoni şi în imediata apropiere înainte de acestea;
    c) în tuneluri;
    d) pe trecerile la nivel cu calea ferată şi la o distanţă mai mică de 100 m înainte de acestea. 
    2) Depăşirea cu ieşirea pe banda de circulaţie în sens opus este interzisă:
    a) în intersecţiile cu circulaţia dirijată;
    b) pe sectoarele de drum cu cîmpul vizual limitat;
    c) în locurile unde s-a creat un rînd de vehicule ai căror conducători sînt obligaţi să respecte un semnal de interzicere a trecerii sau în cazul în care circulaţia se desfăşoară lent.
    55. 1) În cazul în care trecerea în sensuri opuse este imposibilă, conducătorul de vehicul pe partea căruia se află obstacolul trebuie să cedeze trecerea.
    2) Pe drumurile cu declivitate pronunţată, semnalizate prin indicatoarele rutiere 1.14.1 şi 1.14.2, unde trecerea concomitentă în sensuri opuse a două vehicule este imposibilă, conducătorul vehiculului în pantă trebuie să cedeze trecerea vehiculului în rampă. 
Secţiunea a 5-a
Circulaţia în intersecţii 
Reguli generale
    56. 1) În cazul în care traiectoriile de mers prin intersecţie ale vehiculelor nu se intersectează, acestea se pot deplasa concomitent.
    2) În cazul virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi se vor deplasa înainte sau la dreapta. Această regulă o vor respecta între ei şi conducătorii tramvaielor. 
    Conducătorii de vehicule ce vin din sensuri opuse şi vor efectua simultan manevra de virare la stînga sau de întoarcere trebuie să lase centrul intersecţiei pe dreapta de vehicul, dacă mijloacele de semnalizare sau configuraţia intersecţiei nu impun altă modalitate de efectuare a manevrei.
    3) În cazul virării la dreapta sau la stînga, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea bicicliştilor şi conducătorilor de ciclomotoare care traversează acest carosabil pe pista pentru biciclişti, precum şi pietonilor care traversează carosabilul drumului, pe care acesta urmează să vireze. 
    4) În cazul permisiunii concomitente şi în condiţii egale de deplasare, conducătorii tramvaielor au prioritate faţă de conducătorii altor vehicule.
    57. Este interzisă intrarea în intersecţie în cazul în care circulaţia este blocată în direcţia de mers şi ca urmare conducătorul va fi forţat să oprească, astfel creînd obstacole vehiculelor ce se deplasează pe drumul intersectat.
Intersecţii cu circulaţie dirijată
    58. 1) Intersecţia în care ordinea de trecere este determinată de semnalele semaforului sau de agentul de circulaţie se consideră intersecţie cu circulaţie dirijată.
    2) Conducătorul care s-a angajat în traversarea intersecţiei la semnalul verde al semaforului trebuie să se deplaseze în direcţia intenţionată, neluînd în considerare semnalele semaforului la ieşirea din intersecţie. Însă în cazul cînd în intersecţie, în direcţia de deplasare, înaintea semafoarelor este aplicat marcajul 1.12 şi/sau este instalat indicatorul 5.73, conducătorul trebuie să se conformeze semnalelor fiecărui semafor.
    3) La apariţia semnalului verde al semaforului, conducătorul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor deja angajate în trecerea intersecţiei, indiferent de direcţia lor de deplasare, precum şi pietonilor care finalizează traversarea carosabilului.
    4) În cazul deplasării în direcţia săgeţii aplicate într-un semnal suplimentar al semaforului, concomitent cu semnalul roşu, conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din alte direcţii.
    În cazul în care la nivelul semnalului roşu, în dreapta acestuia, este amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre dreapta, conducătorul poate să continue deplasarea în direcţia săgeţii la semnalul roşu, de pe banda de circulaţie din dreapta carosabilului, doar după ce a efectuat oprirea. Totodată, conducătorul trebuie să nu creeze obstacole altor participanţi la trafic, să nu expună pericolului pietonii cu drept de circulaţie, care traversează carosabilul şi conducătorii de vehicule ce se deplasează la semnalul verde al semaforului.
    [Pct.58 subpct.4) alineat introdus prin HG842 din 14.11.11, MO197-202/18.11.11 art.923]
    5) În intersecţia în care circulaţia este dirijată prin semaforul cu semnal suplimentar, în lipsa indicatorului 5.37.2, 5.38.1 sau 5.38.3 ori a marcajului 1.18, conducătorul autovehiculului amplasat pe banda de pe care se efectuează virarea trebuie să continue deplasarea în direcţia indicată de săgeată dacă prin oprirea lui se creează obstacole vehiculelor ce vin din spate pe aceeaşi bandă.
Intersecţii cu circulaţie nedirijată
    59. 1) Intersecţia în care semafoarele nu funcţionează sau în care funcţionează semnalul galben intermitent se consideră intersecţie cu circulaţie nedirijată.
    2) La intersecţia drumurilor de semnificaţie neechivalentă, conducătorul vehiculului care se deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie de intersecţie pe drumul cu prioritate. 
    3) În cazul în care drumul cu prioritate îşi schimbă direcţia în intersecţie, conducătorii de vehicule care se deplasează pe drumul cu prioritate trebuie să respecte ordinea trecerii intersecţiilor de semnificaţie echivalentă. Ulterior, aceeaşi ordine trebuie s-o respecte conducătorii de vehicule de pe drumurile fără prioritate.
    4) La intersecţia drumurilor de semnificaţie echivalentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecţie din dreapta, indiferent de direcţia de deplasare ulterioară a acestora.
    5) În cazul în care conducătorul vehiculului nu poate determina prezenţa îmbrăcămintei drumului (timp de noapte, zăpadă, noroi etc.), iar indicatoarele rutiere de prioritate lipsesc, el va considera că se află pe drumul fără prioritate.
Secţiunea a 6-a
Traversarea căilor ferate
    60. Participanţii la trafic trebuie să traverseze căile ferate numai prin trecerile la nivel cu calea ferată, cedînd trecerea trenului sau altui vehicul feroviar.
    61. La apropierea de trecerea la nivel cu calea ferată, conducătorul de vehicul trebuie să reducă viteza şi să se asigure că nu se apropie nici un tren.
    62. Fiecare participant la trafic trebuie să ia în considerare exigenţele indicatoarelor şi marcajului rutier, semnalele semaforului, poziţia barierelor, precum şi indicaţiile agentului de cale ferată.
    Poziţia în care agentul de cale ferată se află cu faţa sau cu spatele către participanţii la trafic, cu braţele întinse lateral ori coborîte sau avînd un baston (steguleţ) în braţul ridicat vertical semnifică „trecerea interzisă”. 
    63. 1) În cazul în care la trecerea la nivel cu calea ferată sînt instalate bariere şi/sau semafoare, conducătorul poate să continue deplasarea numai atunci cînd barierele sînt ridicate, iar semnalul semaforului permite trecerea.
    2) Dacă barierele sînt coborîte sau în curs de coborîre şi/sau semnalele semaforului interzic trecerea (indiferent de poziţia barierei), conducătorul trebuie să oprească în faţa semaforului la marcajul 1.12, iar în lipsa acestuia − nu mai aproape de 5 m faţă de barieră. 
    64. În cazul în care trecerea la nivel cu calea ferată nu este amenajată cu bariere şi semafoare, conducătorul poate să continue deplasarea numai după ce s-a asigurat că de trecere, din ambele sensuri, nu se apropie trenul sau alt vehicul feroviar.
    Pentru cedarea trecerii trenului sau altui vehicul feroviar, conducătorul trebuie să oprească la marcajul 1.12 sau la indicatorul 2.2, iar în lipsa lor − nu mai aproape de 10 m de prima şină.
    Deplasarea poate fi reluată numai după ce conducătorul s-a asigurat că de trecere nu se apropie trenul sau alt vehicul feroviar.
    65. În cazul în care la trecerea la nivel cu calea ferată nu este instalat indicatorul 5.37.1 şi/sau nu este aplicat marcajul rutier 1.18, trecerea se va efectua numai într-un rînd.
    66. 1) Circulaţia prin trecerea la nivel cu calea ferată a maşinilor autopropulsate este permisă numai în poziţie de transport. 
    2) Circulaţia prin trecerea la nivel cu calea ferată a vehiculelor cu gabarit şi masă depăşite, a celor lungi, precum şi a celor lente se efectuează cu permisiunea şefului secţiei de întreţinere a căii ferate.
    3) Conducătorului de vehicul îi este interzis: 
    a) să se angajeze în traversare în cazul în care situaţia rutieră îl va impune să oprească pe calea ferată;
    b) să ridice voluntar bariera sau să ocolească bariera coborîtă, precum şi să ocolească vehiculele oprite în faţa trecerii, ieşind pe contrasens.
    67. 1) În caz de oprire fortuită pe trecerea la nivel cu calea ferată, conducătorul vehiculului şi agentul de cale ferată, precum şi alţi conducători de vehicule aflaţi în apropiere sînt obligaţi să ia măsurile necesare pentru evacuarea imediată a persoanelor şi scoaterea de pe calea ferată a vehiculului.
    2) Dacă scoaterea vehiculului de pe calea ferată este imposibilă, conducătorul este obligat:
    a) să trimită, după posibilitate, în ambele direcţii ale căii ferate, la o distanţă de cel puţin 1 km de la trecere, două persoane (dacă este numai o persoană − în direcţia cu vizibilitate insuficientă a căii), explicîndu-le modul de semnalizare a opririi trenului care se apropie;
    b) să rămînă pe loc şi să semnalizeze alarma generală. Semnalul de alarmă generală prezintă o serie dintr-un semnal continuu urmat de trei semnale scurte ale claxonului;
    c) la apariţia trenului să alerge în întîmpinarea lui, semnalizînd oprirea. Semnalul de oprire a trenului se efectuează prin rotirea braţului (pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă trebuie folosită şi o lanternă sau o făclie).
Secţiunea a 7-a
Oprirea şi staţionarea voluntară. Parcarea
    68. 1) Oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă într-un rînd, paralel cu marginea carosabilului (în locurile în care partea carosabilă este lărgită, amplasarea vehiculelor poate fi alta decît cea indicată), dacă prin indicatoare sau marcaj nu este prescrisă altă modalitate. Excepţie de la regulă fac motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele, care pot fi oprite sau staţionate pe carosabil în două rînduri.
    2) În cazul staţionării, în locurile care nu sînt delimitate prin marcaj, conducătorii de vehicule trebuie să folosească raţional suprafaţa acestui teren.
    3) În localităţi oprirea sau staţionarea se va efectua în modul următor: 
    a) pe partea dreaptă a drumului cît mai aproape de bordură sau pe acostament;
    b) pe ambele părţi ale drumului cu circulaţia în sens unic, dacă este liberă cel puţin o bandă pentru circulaţie (autocamioanele cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg pot opri pe partea stîngă numai pentru a încărca sau descărca bunuri);
    c) autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrînd parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului.
    4) Pe drumurile din afara localităţilor vehiculele vor fi oprite sau staţionate numai în afara carosabilului, pe partea dreaptă, iar în cazul în care aceasta nu este posibil − cît mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului, paralel cu axa acestuia.
    Staţionarea de lungă durată (odihnă, popas de noapte etc.) se permite numai în locurile de parcare sau în afara drumului.
    69. Oprirea este interzisă:
    a) pe trecerile la nivel cu calea ferată şi mai aproape de 50 m faţă de acestea;
    b) în tuneluri, pe poduri, viaducte, rampe şi sub acestea;
    c) pe carosabil în apropiere de curba periculoasă sau sfîrşitul rampei sectorului de drum, în cazul în care cîmpul vizual este mai mic de 100 m, cel puţin într-o direcţie;
    d) pe trecerile pentru pietoni şi la o distanţă mai mică de 5 m înainte de acestea;
    e) în intersecţii şi la o distanţă mai mică de 15 m de la acestea;
    f) pe un spaţiu mai mic de 25 m faţă de locurile special amenajate pentru oprirea vehiculelor de rută sau taximetrelor ori de la locurile semnalizate prin marcajul 1.17, iar în lipsa lor acest spaţiu se determină de la indicatoarele 5.6 – 5.8, dacă prin aceasta se creează obstacole vehiculelor în cauză;
    g) în dreptul marcajului longitudinal continuu, în cazul în care conducătorii de vehicule care circulă în acelaşi sens vor fi impuşi să treacă peste acest marcaj;
    h) în locurile în care, prin aceasta, devine imposibilă observarea indicatorului sau a semnalului semaforului; 
    i) în locurile în care vehiculul creează obstacole altor participanţi la trafic;
    j) pe gazoanele verzi;
    k) pe linia de tramvai sau imediat lîngă aceasta, în cazul în care se creează obstacole circulaţiei tramvaielor. 
    70. Staţionarea este interzisă:
    a) în locurile în care este interzisă oprirea;
    b) pe drumurile publice cu o lăţime a carosabilului mai mică de 6 m;
    c) la ieşirile de pe teritoriile adiacente drumului;
    d) pe sectoarele de drum cu declivitate pronunţată, semnalizate prin indicatoarele 1.14.1 şi 1.14.2.
    71. 1) Conducătorul poate părăsi vehiculul doar după ce a luat măsurile necesare pentru a exclude pornirea de la sine a vehiculului sau utilizarea lui în lipsa conducătorului.
    2) Se interzice deschiderea portierelor vehiculului oprit, în cazul în care se expune pericolului conducătorul sau pasagerii ori se creează obstacole altor participanţi la trafic.
    3) În caz de oprire fortuită, în locurile unde oprirea este interzisă, conducătorul trebuie să ia măsuri pentru deplasarea vehiculului din locurile în cauză, iar dacă aceasta este imposibil − să semnalizeze autovehiculul în conformitate cu punctul 37, subpunctul 1), litera b) din prezentul Regulament.
    72. 1) În cazul staţionării pe carosabil pe timp de noapte, în locurile neiluminate ale drumurilor publice, autovehiculul trebuie să fie semnalizat conform punctului 34 subpunctul 4) din prezentul Regulament.
    2) Pe timp de noapte, pe drumurile publice este interzisă staţionarea maşinilor autopropulsate, a remorcilor, precum şi a vehiculelor cu tracţiune animală.
    73. Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoarele 5.48.1 – 5.48.3 şi/sau marcajul 1.1.1,d). 
Secţiunea a 8-a
Remorcarea autovehiculelor rămase în pană 
şi tractarea remorcilor
    74. 1) În cazul în care autovehiculul rămîne în pană, conducătorul acestuia trebuie să-l scoată imediat în afara carosabilului, iar dacă aceasta nu este posibil, să-l deplaseze cît mai aproape de bordură şi, la necesitate, să anunţe asistenţa tehnică.
    2) Dacă vehiculul rămas în pană nu poate fi scos de pe carosabil şi, prin prezenţa sa, se creează obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic, conducătorul trebuie să-l semnalizeze în conformitate cu punctul 37 subpunctul 1) litera b) din prezentul Regulament. 
    75. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va efectua respectînd următoarele condiţii:
    a) prin intermediul legăturii flexibile cu o lungime de 4-6 m, care la fiecare metru lungime trebuie să fie marcată prin steguleţe de culoare roşie de dimensiunea 200 x 200 mm, în cazul în care la vehiculul remorcat nu sînt defectate frîna de serviciu şi sistemul de direcţie;
    b) prin intermediul unei bare metalice (cuplaj rigid) cu lungimea de cel mult 3 m sau al unui dispozitiv care să asigure posibilitatea vehiculului remorcat de a se înscrie în traiectoria remorcherului, în cazul în care la vehiculul remorcat nu este defectat sistemul de direcţie;
    c) autovehiculele cu sistemul de direcţie defectat vor fi remorcate prin încărcarea părţii din faţă a lor în caroseria vehiculului tractor sau pe o platformă de remorcare;
    d) la volanul vehiculului tractor trebuie să se afle un conducător care are mai mult de un an vechime în conducere;
    e) în cazul remorcării prin intermediul legăturii flexibile sau al barei metalice, la volanul autovehiculului remorcat trebuie să se afle un conducător care posedă permis de conducere de categoria (subcategoria) corespunzătoare; 
    f) în procesul remorcării autovehiculele trebuie să fie semnalizate conform punctului 34 subpunctul 3) litera f) din prezentul Regulament.
    76. Remorcarea este interzisă:
    a) pe drumurile acoperite cu polei, prin intermediul unei legături flexibile; 
    b) cu motocicletele fără ataş, precum şi pe acestea; 
    c) a două autovehicule concomitent;
    d) în cazul în care frîna de serviciu la vehiculul remorcat este defectată, iar masa lui depăşeşte jumătate din masa de facto a vehiculului tractor.
    77. 1) În cazul în care remorcarea se efectuează prin intermediul unei legături flexibile sau al cuplajului rigid, se interzice transportarea pasagerilor în autobuzele, troleibuzele, precum şi în caroseria autocamioanelor remorcate.
    2) În cazul remorcării prin modul încărcării parţiale, este interzisă prezenţa persoanelor în cabina şi caroseria vehiculului remorcat, precum şi în caroseria vehiculului tractor.
    78. 1) Un automobil poate tracta numai o singură remorcă. În acest caz lungimea ansamblului de vehicule nu trebuie să depăşească 20 m. Tractorul poate tracta două remorci, cu condiţia că ansamblul astfel format nu depăşeşte lungimea de 24 m, iar viteza nu va depăşi 30 km/h.
    2) Autobuzul poate tracta o remorcă pentru bagaje, avînd masa maximă autorizată de cel mult 3000 kg.
    3) Motocicleta fără ataş, ciclomotorul, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă cu o singură axă.
    79. 1) Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci se va efectua numai dacă:
    a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sînt omologate şi compatibile;
    b) tipul remorcii corespunde tipului autovehiculului tractor.
    2) Viteza ansamblului de vehicule nu trebuie să depăşească viteza maximă stabilită de uzina producătoare pentru oricare dintre vehiculele care îl compun. 
Secţiunea a 9-a
Transportul de persoane
    80. 1) Conducătorul vehiculului de rută este obligat:
    a) să oprească pentru îmbarcarea sau debarcarea pasagerilor numai în staţiile semnalizate ca atare;
    b) să deschidă uşile numai după ce vehiculul a oprit în staţie;
    c) să închidă uşile numai după ce pasagerii au coborît ori au urcat;
    d) să repună în mişcare vehiculul din staţie după ce a luat măsurile necesare de precauţie pentru a evita accidentul în traficul rutier.
    2) Îmbarcarea pasagerilor în vehicul şi debarcarea din el se permit numai din partea trotuarului sau acostamentului (în cazul camionului − şi din partea oblonului din spate a caroseriei acestuia).
    3) În timpul mersului, conducătorului vehiculului de rută i se interzice să poarte discuţii cu alte persoane, să permită accesul acestora în cabina conducătorului, să consume alimente, băuturi sau să fumeze.
    81. 1) Transportul de persoane în caroseria vehiculului de subcategoria C1 sau categoria C este permis numai dacă:
    a) conducătorul are vîrsta de cel puţin 21 ani şi minim 3 ani vechime în conducerea autovehiculelor de subcategoria (categoria) menţionată, iar în cazul în care numărul de persoane transportate este mai mare de 8, dar nu depăşeşte 16, inclusiv cele din cabină, cu excepţia conducătorului, acesta trebuie să posede şi subcategoria D1. Dacă numărul de persoane transportate depăşeşte 16 în afara conducătorului, acesta trebuie să posede categoria D;
    b) autovehiculul este utilat cu bănci fixate în caroserie la o distanţă de cel puţin 0,3 m de la marginea de sus a obloanelor şi în raport cu nivelul platformei la înălţimea de 0,3-0,5 m, iar băncile amplasate de-a lungul obloanelor laterale sau celui din spate au speteze solide;
    c) numărul persoanelor nu depăşeşte numărul locurilor utilate. 
    2) În caroseria neutilată a autocamionului se pot deplasa persoanele care însoţesc sau urmează a primi încărcăturile, cu condiţia că ele vor fi asigurate cu locuri amplasate mai jos de marginea de sus a obloanelor.
    82. 1) Copiii în vîrstă de pînă la 7 ani, care nu sînt supravegheaţi de o persoană adultă sau nu sînt ţinuţi în braţe, pot fi transportaţi în autoturismul care este utilat cu un dispozitiv special de susţinere ce corespunde masei şi taliei copilului.
    2) Transportarea în grup a copiilor se efectuează numai în microbuze şi autobuze. 
    În salonul acestor vehicule trebuie să se afle cel puţin o persoană adultă în calitate de însoţitor, iar autovehiculele trebuie să fie semnalizate în faţă şi în spate cu semnul distinctiv 5 (anexa nr. 6).
    83. Este interzisă:
    a) transportarea persoanelor al căror număr depăşeşte numărul de locuri prevăzute prin caracteristica tehnică a vehiculului (cu excepţia copiilor în vîrstă de pînă la 7 ani, ţinuţi în braţe de persoane adulte);
    b) transportarea pe motocicleta fără ataş a copiilor care au vîrsta mai mică de 12 ani sau a oricărei alte persoane, dacă motocicleta nu este utilată cu şa, mîner de susţinere şi sprijin pentru picioare;
    c) transportarea pe motociclete a persoanelor cu semne evidente de ebrietate sau dacă ambele picioare sînt plasate pe de o parte a motocicletei;
    d) conducătorilor de microbuze şi autoturisme – transportarea copiilor în vîrstă de pînă la 12 ani pe bancheta din faţă, chiar dacă sînt ţinuţi în braţe de persoane adulte;
    e) transportarea persoanelor în afara cabinei camionului (cu excepţia cazurilor de transportare în caroseria sau furgonul utilate corespunzător), tractorului, altor maşini autopropulsate, în remorcă, rulotă-camping, în caroseria motocicletei destinată transportării încărcăturilor. 
    84. Pasagerul este obligat:
    a) să poarte centura de siguranţă în cazul în care prin construcţia autovehiculului este prevăzut acest dispozitiv;
    b) să poarte casca de protecţie prinsă cu cataramă atunci cînd călătoreşte pe motocicletă;
    c) să aştepte vehiculul de rută în staţie, pe trotuar, acostament sau, după caz, pe refugiu. 
    85. Pasagerului îi este interzis:
    a) să urce, să coboare, să ţină deschise ori să forţeze deschiderea uşilor în timpul mersului vehiculului;
    b) să antreneze conducătorul în discuţii sau să-i distragă atenţia în timpul mersului;
    c) să arunce din vehicul orice fel de obiecte sau substanţe;
    d) să stea în picioare în caroseria autocamionului în mers;
    e) să urce în vehiculul de rută cu animale, obiecte sau substanţe ce prezintă pericol sau incomodează alţi pasageri. 
Secţiunea a 10-a
Transportarea încărcăturilor
    86. Masa încărcăturii transportate şi repartizarea acesteia pe axe nu trebuie să depăşească valorile stabilite prin caracteristica tehnică a vehiculului.
    87. Limitele maxime de gabarit ale vehiculelor (inclusiv încărcăturii) nu trebuie să depăşească: în lăţime − 2,55 m (pentru autocamioanele frigorifice şi caroseriile izotermice − 2,6 m); în înălţime − 4 m; în lungime − încărcătura să nu depăşească limita gabaritului posterior al vehiculului mai mult de 2 m. 
    88. În cazul în care încărcătura depăşeşte limitele de gabarit ale vehiculului în plan longitudinal, faţă sau spate, mai mult de 1 m, în plan transversal − mai mult de 0,4 m de la marginea exterioară a luminilor de gabarit, ea trebuie marcată prin semnele distinctive 12 (anexa nr.6), iar pe timp de noapte − semnalizată suplimentar prin catadioptri sau lanterne de culoare albă în faţă şi de culoare roşie în spate.
    89. Vehiculele care, constructiv sau din cauza încărcăturii transportate, depăşesc limitele maxime de gabarit se pot deplasa pe drumurile publice numai fiind autorizate de administratorul drumului (administratorii drumurilor) şi poliţia rutieră.
    90. Este interzisă deplasarea vehiculelor cu limitele de gabarit depăşite, în condiţii de vizibilitate redusă sau polei.
    91. Conducătorul de vehicul, înainte de plecare şi în timpul deplasării, este obligat să verifice dacă încărcătura este amplasată şi fixată astfel încît aceasta: 
    a) să nu expună pericolului participanţii la trafic sau să cauzeze daune proprietăţii publice ori private;
    b) să nu limiteze cîmpul vizual al conducătorului, să nu perturbeze stabilitatea sau să facă dificilă conducerea vehiculului; 
    c) să nu se rostogolească sau să cadă din vehicul;
    d) să nu mascheze dispozitivele de iluminare exterioară, dispozitivele de semnalizare, catadioptrii şi plăcile cu numărul de înmatriculare, precum şi semnalele executate cu braţele de conducătorul vehiculului la care sînt defectate sau lipsesc dispozitivele de semnalizare luminoasă;
    e) în cazul în care amplasarea şi fixarea încărcăturii nu corespunde cerinţelor de siguranţă şi normelor de transportare, conducătorul trebuie să întreprindă măsuri de înlăturare a necorespunderilor, iar dacă aceasta nu este posibil − să întrerupă deplasarea;
    f) în situaţia în care încărcătura a căzut din vehicul şi prin aceasta s-a creat un obstacol circulaţiei, iar înlăturarea imediată a acesteia nu este posibilă, conducătorul trebuie să-l semnalizeze conform punctului 37 subpunctul 2) din prezentul Regulament.
    92. Conducătorului de vehicul, destinat transportului de persoane, îi este interzis să transporte bunuri deasupra vehiculului, dacă acesta nu este prevăzut cu portbagaj omologat.
    93. Transportarea încărcăturilor periculoase trebuie efectuată numai cu autovehicule special amenajate, semnalizate cu semnul distinctiv 13 (anexa nr.6), pe rute coordonate cu poliţia rutieră.
Secţiunea a 11-a
Circulaţia prin zonele rezidenţiale şi pietonale
    94. 1) În zona rezidenţială şi cea pietonală pietonilor li se permite deplasarea atît pe trotuare, cît şi pe carosabilul drumului. Ei au prioritate în raport cu vehiculele, însă nu trebuie să creeze obstacole neîntemeiate circulaţiei lor.
    Jocurile copiilor sînt permise pe întreg teritoriul zonei rezidenţiale.
    2) Conducătorii de vehicule trebuie să se deplaseze astfel încît să nu creeze obstacole sau pericol pietonilor. În caz de necesitate, ei sînt obligaţi să oprească.
    95. În zona rezidenţială şi cea pietonală este interzisă:
    a) trecerea vehiculelor în tranzit;
    b) circulaţia autocamioanelor (cu excepţia celor de prestări servicii populaţiei şi instituţiilor aflate în zonă sau care efectuează lucrări tehnologice);
    c) instruirea în conducere;
    d) staţionarea vehiculelor în afara locurilor special amenajate sau amplasarea lor într-un mod care face dificilă (sau chiar imposibilă) deplasarea pietonilor ori trecerea vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie;
    e) staţionarea cu motorul în funcţiune.
    96. La ieşirea din zona rezidenţială conducătorii trebuie să cedeze trecerea altor participanţi la trafic.
    97. Reglementările secţiunii în cauză îşi extind acţiunea şi asupra circulaţiei prin curţi, precum şi pe drumurile de comunicaţie dintre imobilele de locuit cu multe etaje. 
Secţiunea a 12-a
Circulaţia pe autostrăzi
    98. Pe autostrăzi se interzice:
    a) deplasarea pietonilor, circulaţia bicicletelor, ciclomotoarelor, maşinilor autopropulsate (excepţie fac cazurile cînd acestea execută lucrări de întreţinere şi reparaţie a drumului), altor vehicule a căror viteză, prin construcţie sau din alte motive, este mai mică de 60km/h, precum şi mînarea animalelor domestice;
    b) circulaţia autocamioanelor cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg şi a celor ce au lungimea mai mare de 7 m, pe alte benzi decît pe prima şi a doua, în cazul în care autostrada are cel puţin trei benzi pe sens; 
    c) remorcarea autovehiculelor rămase în pană trecînd de prima ieşire de pe autostradă;
    d) intrarea în locurile de întrerupere a benzii de separare şi întoarcerea pentru deplasarea în sensul opus;
    e) mersul cu spatele;
    f) instruirea în conducere, efectuarea probelor tehnice ale autovehiculelor;
    g) oprirea în afara locurilor special amenajate şi semnalizate prin indicatoarele 5.26 sau 5.48.1.
    99. În caz de oprire fortuită, conducătorul trebuie să semnalizeze vehiculul în conformitate cu punctul 37 subpunctul 1) litera b) din prezentul Regulament, luînd măsurile necesare pentru scoaterea lui după linia 1.2 a), care separă carosabilul de banda destinată acestui scop.
    100. 1) Conducătorul de autovehicul care urmează să intre pe autostradă trebuie să utilizeze banda de accelerare şi, cedînd trecerea, să se încorporeze în fluxul de vehicule care circulă pe ea, fără a le crea obstacole.
    2) Conducătorul de autovehicul care urmează să iasă de pe autostradă, pentru a reduce viteza, trebuie din timp să preselecteze banda de decelerare. 
Secţiunea a 13-a
Circulaţia autovehiculelor în traficul internaţional
    101. Autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova vor putea trece frontiera de stat în cazul în care se respectă condiţiile de admitere în traficul internaţional. Vehiculele în cauză trebuie să poarte plăci cu numărul de înmatriculare de modelul stabilit prin Convenţia internaţională privind circulaţia rutieră, la care Republica Moldova este parte, precum şi semnul distinctiv 3 (anexa nr. 6). Conducătorii acestor vehicule trebuie să posede permis de conducere naţional de categoria (subcategoria) respectivă şi documentele de înmatriculare prevăzute la punctul 44 al anexei nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 „Cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării autovehiculelor şi remorcilor acestora.
    [Pct.101 modificat prin HG564 din 25.07.11, MO122-127/29.07.11 art.635]
    102. Autovehiculele înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice ale Republicii Moldova numai în cazul în care se respectă condiţiile de admitere în traficul internaţional.
    103. Persoanele care domiciliază în alte state, dar sînt venite provizoriu în Republica Moldova, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă posedă permis de conducere naţional, perfectat pe numele său, care corespunde modelului stabilit de Convenţia internaţională privind circulaţia rutieră sau permis recunoscut pe bază de reciprocitate.
    104. Vehiculul aflat în traficul internaţional poate să circule pe drumurile publice nu mai mult de un an, cu o ulterioară întrerupere de cel puţin 24 ore.
Secţiunea a 14-a
Reguli privind circulaţia vehiculelor cu regim prioritar 
de circulaţie şi obligaţiile celorlalţi conducători de vehicule
    105. 1) Autovehiculele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, ale echipelor mobile ale Serviciului Vamal, cele destinate stingerii incendiilor, ambulanţele, precum şi cele ale serviciilor bancare, poştei speciale, care sînt echipate cu semnale luminoase şi sonore speciale, conform punctului 38 din prezentul Regulament, şi care sînt vopsite în mod special, în cazul în care execută misiuni urgente de serviciu, pot devia de la exigenţele Regulamentului în cauză (cu excepţia capitolului II; capitolului III secţiunile a 2-a şi a 8-a; capitolului IV secţiunea a 18-a), cu condiţia că se vor întreprinde măsurile necesare de precauţie pentru a evita orice accident în traficul rutier.
    [Pct.105 subpct.1) modificat prin HG925 din 12.12.12, MO270-272/25.12.12 art.1013]
    2) În cazul în care se execută misiuni urgente de serviciu, conducătorii vehiculelor în cauză trebuie să pună în funcţiune semnalele luminoase şi sonore speciale. Totodată, ei pot profita de prioritate doar atunci cînd s-au asigurat că li se cedează trecerea. De prioritate beneficiază, de asemenea, conducătorii vehiculelor escortate de vehiculul cu regim prioritar de circulaţie. Conducătorii vehiculelor escortate trebuie să includă în faruri lumina de întîlnire.
    106. 1) La apropierea vehiculului la care este pus în funcţiune dispozitivul cu lumină albastră giratorie sau fulger şi semnalul sonor special, conducătorii altor vehicule trebuie să asigure deplasarea nestînjenită a acestuia, indiferent de direcţia lui de deplasare, inclusiv să elibereze banda pe care se deplasează vehiculul cu regim prioritar de circulaţie, poziţionîndu-se cît mai aproape de bordură, pe acostament sau chiar, în caz de necesitate, să oprească. 
    2) În cazul în care vehiculul cu regim prioritar de circulaţie la care sînt puse în funcţiune dispozitivele cu lumină de culoare albastră şi/sau roşie, precum şi semnalul sonor special, escortează o coloană oficială, conducătorii altor vehicule sînt obligaţi să cedeze trecerea atît acestuia, cît şi vehiculelor escortate, indiferent de direcţia lor de deplasare, oprind cît mai aproape de bordură sau pe acostament. Excepţie de la regulă o au vehiculele care vin din sens opus pe drumul cu bandă de separare.
    Reluarea deplasării se permite numai după trecerea autovehiculului care încheie coloana, avînd pus în funcţiune un dispozitiv de culoare albastră sau verde. 
    Este interzisă depăşirea vehiculului cu regim prioritar de circulaţie, precum şi a vehiculelor escortate de acesta.
    3) Conducătorul de vehicul, în cazul în care se apropie de vehiculul oprit, la care funcţionează dispozitivul cu lumină albastră giratorie sau fulger, trebuie să reducă viteza pînă la limita care, în caz de necesitate, i-ar asigura oprirea imediată.
    4) Folosirea de către conducătorii vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie a semnalelor luminoase şi sonore speciale în alte cazuri decît cele justificate de urgenţa misiunii lor este interzisă. 
    107. Conducătorii autovehiculelor destinate lucrărilor de întreţinere a drumurilor, echipate cu dispozitive cu lumină de culoare portocalie giratorie, în timpul executării lucrărilor pe drumurile publice pot face excepţie de la exigenţele indicatoarelor (cu excepţia indicatoarelor 2.1, 2.2, 2.4, 2.5, 3.14 – 3.17, 3.23) şi ale marcajelor, precum şi punctului 40 subpunctul 5), punctului 42 subpunctele 2) şi 5), punctului 43 subpunctele 1) şi 2) şi punctului 44 din prezentul Regulament, cu condiţia că nu vor periclita siguranţa circulaţiei.
    Dispozitivul cu lumină de culoare portocalie nu acordă prioritate în circulaţie, însă acesta este destinat atenţionării şi avertizării altor participanţi la trafic despre eventualul pericol. 
    Conducătorilor altor vehicule li se interzice să creeze obstacole în executarea lucrărilor de către vehiculele în cauză.
Secţiunea a 15-a
Instruirea în conducerea autovehiculelor
    108. 1) Instruirea teoretică şi practică în vederea obţinerii permisului de conducere, precum şi pentru obţinerea categoriilor sau subcategoriilor noi poate fi efectuată doar în cadrul cursurilor organizate de instituţiile licenţiate în domeniu.
    2) Instruirea iniţială în conducerea vehiculului trebuie efectuată pe terenuri închise circulaţiei sau pe terenurile amenajate şi destinate acestui scop. 
    Instruirea pe drumurile publice poate fi efectuată numai pe itinerarele autorizate de poliţia rutieră doar în cazul în care cursanţii au dexteritate suficientă în conducerea autovehiculului, cunosc şi respectă exigenţele prezentului Regulament, vehiculul deplasîndu-se numai pe banda extremă dreapta (excepţie cazurile de ocolire, depăşire, virare la stînga sau întoarcere). 
    3) Instructorul, în cazul instruirii pe drumurile publice, trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte vehiculul pentru instruire, precum şi certificat de atestare profesională care îi acordă dreptul de a instrui.
    4) Vehiculul destinat instruirii trebuie să fie echipat cu comandă dublă asupra ambreiajului şi frînei, cu oglindă retrovizoare pentru instructor, precum şi semnalizat conform punctului 34 subpunctul 3) litera b) şi punctului 36 din prezentul Regulament. 
Secţiunea a 16-a
Circulaţia bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune
 animală şi pietonilor cu cărucioare manuale
    109. 1) Conducătorii de biciclete, ciclomotoare, vehicule cu tracţiune animală, călăreţii trebuie să circule pe drumul public numai într-un singur rînd, menţinînd în timpul deplasării, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, fiind îmbrăcaţi în vestă de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă.
    2) În afara intersecţiilor, în cazul în care pista pentru biciclişti se intersectează cu drumul public şi această intersectare este nedirijată, conducătorii de biciclete şi ciclomotoare trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe drum.
    3) Bicicletele trebuie să fie utilate cu catadioptri în faţă de culoare albă (sau far), pe lateral − portocalie, în spate − roşie. 
    4) Conducătorilor de biciclete şi ciclomotoare li se interzice:
    a) să circule pe carosabilul drumului, în cazul în care în direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclişti; 
    b) să circule neţinînd cel puţin cu o mînă ghidonul, precum şi cu picioarele neamplasate pe pedale;
    c) să se ţină cu mîna de un vehicul în mers;
    d) să transporte persoane, cu excepţia unui copil de pînă la 7 ani, pe suportul special montat în faţă;
    e) să transporte încărcături care, prin volumul, lungimea sau masa lor, stînjenesc conducerea bicicletei (ciclomotorului) sau periclitează circulaţia altor participanţi la trafic;
    f) să circule pe trotuare, pe aleile din parcuri şi prin grădinile publice (cu excepţia copiilor care se deplasează pe biciclete sub supravegherea celor adulţi);
    g) să execute manevra de virare la stînga sau de întoarcere pe drumurile care au mai mult de o bandă pe sens;
    h) să conducă bicicleta sau ciclomotorul fiind în stare de ebrietate;
    i) să conducă vehiculul dacă ghidonul, frîna sau claxonul sînt defectate;
    k) remorcarea bicicletelor (ciclomotoarelor), precum şi remorcarea cu acestea, cu excepţia tractării unei remorci compatibile acestor vehicule.
    110. 1) Pentru a fi admis în traficul rutier, vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie înregistrat în modul stabilit şi să poarte placa cu numărul de înregistrare, să fie semnalizat în faţă cu catadioptri de culoare albă, pe lateral − de culoare portocalie, în spate − de culoare roşie, de formă triunghiulară. 
    2) Vehiculul în cauză trebuie să fie echipat cu pană pentru împiedicarea roţii la deplasarea în pantă sau, în cazul opririi pe sectorul de drum cu declivităţi, pentru imobilizarea acestuia.
    3) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală, în timpul deplasării, trebuie să se afle în vehicul, menţinînd în permanenţă controlul asupra animalelor, iar dacă din diferite motive este impus să se deplaseze pe jos, el trebuie să ducă animalele de frîu.
    De asemenea, el trebuie să ducă animalele de frîu în timpul intrării pe drumul cu prioritate, în cazul în care vizibilitatea este redusă şi/sau cîmpul vizual este limitat. 
    Încărcăturile care depăşesc limitele de gabarit ale vehiculului trebuie semnalizate pe lateral cu steguleţe de culoare roşie.
    4) Conducătorului de vehicul cu tracţiune animală îi este interzis:
    a) să circule pe drumul modernizat, în cazul în care în direcţia de deplasare există un drum rudimentar;
    b) să circule în galop prin localităţi;
    c) să transporte pe timp de noapte şi în condiţii de vizibilitate redusă încărcături ce depăşesc limitele de gabarit ale vehiculului; 
    d) în timpul staţionării pe drum, să lase animalele dezlegate.
    5) Animalele care însoţesc un vehicul cu tracţiune animală trebuie să fie legate în spatele acestuia, din dreapta.
    111. 1) Animalele izolate sau în turmă (cireadă) pot fi mînate pe drumurile publice, de regulă pe timp de zi, numai de însoţitori (ciobani etc.). În cazul în care acestea sînt mînate pentru traversarea drumului public sau prin trecerea la nivel cu calea ferată, este necesară existenţa unui număr suficient de însoţitori, dar nu mai puţin de trei. Izolat, animalele (cîte cel mult două la însoţitor) pot fi conduse de frîu. 
    2) Turmele mari trebuie fracţionate în grupuri compacte şi bine separate între ele, ţinind cont de numărul însoţitorilor, astfel încît să se creeze spaţii suficiente, care ar permite circulaţia fluentă şi în siguranţă a celorlalţi participanţi la trafic.
     Este interzisă, în prezenţa altor căi, mînarea animalelor pe drumul cu îmbrăcămintea carosabilului asfaltică sau ciment-beton. 
    3) În cazul în care sînt mînate pe drumul public, animalele şi însoţitorii acestora trebuie să circule pe acostamentul din partea stîngă a drumului, iar în lipsa acestuia, cît mai aproape de marginea stîngă a carosabilului, în întîmpinarea fluxului de vehicule. În caz de mînare pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, însoţitorii de animale trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante.
    112. 1) Pietonul cu cărucior manual nu trebuie să se deplaseze pe drumul public, în cazul în care încărcătura îi face vizibilitatea insuficientă sau chiar imposibilă în direcţia de mers.
    2) Pietonului cu cărucior manual îi este interzis:
    a) să se deplaseze pe carosabilul drumurilor cu circulaţie intensă;
    b) să se deplaseze pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă;
    c) să abandoneze căruciorul pe carosabil. 
Secţiunea a 17-a
Circulaţia pietonilor şi a coloanelor
    113. 1) Pietonii trebuie să se deplaseze pe partea dreaptă a trotuarelor, pistelor pentru pietoni sau pe potecile alăturate drumului public, iar în lipsa acestora − pe acostament. Pietonii se pot deplasa şi pe pistele pentru biciclişti, cu condiţia că nu stînjenesc circulaţia bicicliştilor şi a conducătorilor de ciclomotoare.
    2) Pietonii care transportă sau duc obiecte voluminoase, precum şi persoanele care rulează în cărucioare pentru invalizi, în lipsa trotuarelor, pistelor pentru pietoni şi acostamentelor, se pot deplasa pe marginea dreaptă a carosabilului, fără să stînjenească circulaţia vehiculelor, dînd dovadă de prudenţă sporită.
    3) În cazul în care pietonii sînt impuşi, din cauza lipsei trotuarelor şi a acostamentelor, să se deplaseze pe carosabilul drumului amenajat cu o bandă de separare, ei trebuie să meargă unul după altul pe marginea dreaptă a carosabilului.
    4) În afara localităţilor, pietonii trebuie să circule pe acostamentul din partea stîngă a drumului, iar în lipsa acestuia, cît mai aproape de marginea stîngă a carosabilului, în întîmpinarea fluxului de vehicule. Persoanele care rulează în cărucioarele pentru invalizi, împing bicicleta, ciclomotorul sau motocicleta trebuie să se deplaseze în aceeaşi direcţie cu vehiculele.
    5) În cazul deplasării pe carosabil sau pe acostament, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, pietonii trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante.
    114. 1) Pietonii trebuie să traverseze drumul numai pe la trecerile semnalizate, inclusiv pe pasajele denivelate, iar în lipsa acestora la intersecţii − pe linia trotuarelor sau acostamentelor.
    2) În cazul în care în limitele vizibilităţii (100-150 m) nu sînt treceri pentru pietoni sau intersecţii, ei pot traversa drumul numai după ce s-au asigurat că nu se apropie nici un vehicul, efectuînd trecerea pe traiectorie perpendiculară în raport cu marginea carosabilului.
    3) Odată angajaţi în traversare, pietonii nu trebuie să încetinească mersul sau să se oprească fără motiv.
    115. 1) La trecerile cu circulaţia dirijată, pietonii trebuie să se conducă de semnalele semafoarelor destinate pietonilor, iar în lipsa acestora − de semnalele semafoarelor care dirijează circulaţia vehiculelor sau de semnalele agenţilor de circulaţie.
    2) La trecerile cu circulaţia nedirijată, pietonii au prioritate în trecere, în raport cu conducătorii de vehicule, însă ei vor ieşi pe carosabil numai cînd vor fi convinşi de siguranţa traversării. 
    116. 1) Pietonilor li se interzice să se angajeze în traversare:
    a) nemijlocit prin faţa sau spatele unui vehicul de rută oprit în staţie ori a altor vehicule oprite sau staţionate pe drum;
    b) pe sectoarele de drum cu cîmpul vizual limitat;
    c) prin spaţiul intersecţiilor în afara trecerilor pentru pietoni;
    d) în cazul în care se apropie un vehicul cu regim prioritar de circulaţie, care emite semnale luminoase şi sonore.
    2) Pietonilor li se interzice să traverseze căile la trecerile la nivel cu calea ferată cînd semnalul luminos sau poziţia barierei interzice trecerea.
    3) Pietonii trebuie să aştepte vehiculele de rută în staţie, pe trotuar, acostament sau, după caz, pe refugiu.
    117. 1) Părinţii, educatorii şi persoanele care însoţesc copii nu trebuie să admită ieşirea nesupravegheată a acestora pe carosabilul drumului.
    2) Persoanele adulte care se deplasează cu copii în vîrstă de pînă la 7 ani trebuie să-i conducă numai pe partea exterioară a trotuarului, iar în lipsa acestuia − pe partea exterioară a acostamentului.
    3) Grupurile de copii pot să circule, sub supravegherea persoanelor adulte, pe trotuare şi pistele pentru pietoni în coloană cîte doi, iar în lipsa acestora − pe acostament, dar numai pe timp de zi.
    118. Conducătorii coloanelor sînt obligaţi:
    a) să formeze coloana cu cel mult patru persoane în rînd, cu excepţia manifestaţiilor, defilărilor sau cortegiilor;
    b) să semnalizeze coloana în flancul stîng, în faţă şi în spate, ziua − cu steguleţe roşii, iar pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă − cu lanterne cu lumini: în faţă − de culoare albă, în spate − de culoare roşie;
    c) să fracţioneze coloana în grupuri, semnalizîndu-le respectiv, dacă mărimea acesteia stînjeneşte depăşirea ei de către autovehiculele în mers. 
Secţiunea a 18-a
Condiţii tehnice pentru admiterea în circulaţie 
a autovehiculelor şi remorcilor
    119. Starea tehnică şi utilajul autovehiculelor şi remorcilor (în continuare − vehicule) trebuie să corespundă standardelor, altor acte normative ce ţin de siguranţa traficului rutier, protecţia mediului, normelor tehnice de exploatare, instrucţiunilor întreprinderilor producătoare.
    Troleibuzele nu se admit în traficul rutier în cazul în care au fost evidenţiate defecte menţionate în normele de exploatare a acestora. 
    120. Pentru a fi menţinute în traficul rutier, vehiculele trebuie supuse periodic controlului tehnic de stat la staţiile autorizate, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare. Confirmarea privind efectuarea controlului tehnic de stat o constituie ecusonul valabil amplasat în partea dreaptă de jos a parbrizului vehiculului (cu excepţia motocicletelor şi remorcilor), însoţit de raportul de verificare tehnică a vehiculului.
    Pînă la finalizarea reţelei staţiilor autorizate, controlul tehnic de stat al vehiculelor este efectuat inspectoratele “Intehagro”, cu eliberarea ecusonului de modelul stabilit.
    [Pct.120 al.2) modificat prin HG852 din 17.11.11, MO203-205/25.11.11 art.935]
    121. Este interzisă exploatarea vehiculului prin retragerea plăcilor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare în cazurile în care:
    a) acesta este fabricat sau reutilat nerespectîndu-se standardele şi normativele în vigoare privind siguranţa traficului rutier;
    b) acesta nu a fost supus controlului tehnic de stat sau lipseşte ecusonul ce confirmă efectuarea acestuia sau raportul de verificare tehnică a vehiculului;
    c) numărul de înmatriculare nu corespunde standardului stabilit;
    d) acesta este echipat cu dispozitive luminoase şi sonore speciale fără autorizaţia Direcţiei poliţiei rutiere;
    e) parbrizul sau suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite, contrar prevederilor punctului 122 subpunctul 6) litera e) din prezentul Regulament.
    După înlăturarea neajunsului care a servit drept temei pentru interzicerea exploatării, deţinătorul vehiculului îl va prezenta pentru inspectarea repetată la poliţia rutieră, care îi va restitui plăcile cu numărul de înmatriculare (de înregistrare) retrase.
    122. Este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile în care sînt depistate devieri de la normativele tehnice şi ecologice: 
    1) Sistemul de frînare:
    a) este defectat sau eficienţa acestuia nu corespunde cerinţelor standardelor în vigoare;
    b) este modificată construcţia sistemului de frînare, subansamblurile sau piesele nu corespund modelului vehiculului în cauză, precum şi exigenţelor întreprinderii producătoare.
    2) Sistemul de direcţie:
    a) jocul sumar în sistemul de direcţie depăşeşte normele stabilite de standardele în vigoare;
    b) sînt jocuri reciproce pronunţate ale pieselor şi subansamblurilor sistemului de direcţie;
    c) este deteriorat sau lipseşte servomecanismul sistemului de direcţie, prevăzut prin construcţie, sau amortizorul ghidonului la motociclete;
    d) piesele sistemului de direcţie au uzuri, deformaţii pronunţate sau nu sînt destinate modelului dat.
    3) Dispozitivele de iluminare, semnalizare luminoasă şi sonoră:
    a) numărul, tipul, culoarea şi regimul de funcţionare sau amplasarea dispozitivelor de iluminare exterioară sînt altele decît cele prevăzute prin construcţie. Autovehiculele scoase din fabricaţie pot fi echipate cu dispozitive de iluminare şi semnalizare de la vehicule prototip sau de alt model; 
    b) sînt dereglate farurile;
    c) nu funcţionează sau sînt mascate dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasă a autovehiculului;
    d) lămpile nu corespund modelului prevăzut prin construcţie;
    e) vehiculul este echipat:
    în faţă, cu dispozitive de iluminare, semnalizare luminoasă, de alte culori decît cea albă, galbenă sau portocalie, iar dispozitivele fluorescent-reflectorizante sînt de o altă culoare decît cea albă; 
    în spate, cu lanterne de semnalizare a deplasării cu spatele şi de iluminare a plăcii cu numărul de înmatriculare, de o altă culoare decît cea albă, precum şi celelalte lanterne emit o altă lumină decît cea roşie, galbenă sau portocalie, iar dispozitivele fluorescent-reflectorizante sînt de o altă culoare decît cea roşie;
    f) semnalizatorul sonor (claxonul) este defectat sau lipseşte.
    4) Dispozitivele de ştergere şi de spălare a geamurilor:
    a) nu funcţionează dispozitivele de ştergere;
    b) nu funcţionează dispozitivele de spălare şi dezaburire prevăzute prin construcţia vehiculului. 
    5) Roţile şi pneurile:
    a) înălţimea reziduală a profilului benzii de rulare a pneurilor autoturismului este mai mică de 1,6 mm, autobuzelor − 2,0 mm, autocamioanelor − 1,0 mm, motocicletelor şi ciclomotoarelor − 0,8 mm. Pentru pneurile remorcilor sînt stabilite limite de uzare identice celor pentru pneurile autovehiculelor care le tractează; 
    b) pneurile au deteriorări (tăieturi sau rupturi) ale cordului, este prezentă exfolierea carcasei, a benzii de rulare sau a flancurilor;
    c) prin dimensiunile sau sarcina admisibilă, pneurile nu corespund modelului vehiculului;
    d) pneurile aceleiaşi axe a autovehiculului au dimensiuni, destinaţie sau construcţie diferită (structură radială şi diagonală, cu tub şi fără tub), modelul profilului benzii de rulare diferit, sînt cu crampoane şi fără crampoane, noi şi reşapate, pentru sezon de vară şi sezon de iarnă;
    e) în perioada 1 decembrie – 1 martie vehiculul nu este echipat cu pneuri destinate exploatării în sezonul de iarnă sau, în afara acestei perioade a anului, în lipsa zăpezii ori a gheţii pe carosabil, este echipat cu pneuri utilate cu crampoane.
    [Pct.122 subpct.5, lit.e) în redacţia HG931 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10; în vigoare 01.12.10]
    f) la roţile axei din faţă ale autobuzului sau autoturismului sînt montate pneuri cu profilul benzii de rulare reşapat;
    g) lipseşte prizonul (bulonul, piuliţa) de fixare a roţii, discul sau janta are fisuri. 
    6) Alte condiţii tehnice:
    a) concentraţia substanţelor nocive în gazele de eşapament depăşeşte normele admisibile stabilite de standarde;
    b) autovehiculul prezintă scurgeri de lubrifianţi;
    c) zgomotul produs de dispozitivul de evacuare a gazelor de eşapament depăşeşte nivelul zgomotului admisibil sau nu se asigură etanşeitatea sistemului de ventilare a carterului motorului;
    d) lipsesc geamurile sau oglinzile retrovizoare prevăzute prin construcţie ori acestea sînt deteriorate, avînd fisuri care diminuează vizibilitatea. Numărul oglinzilor, locul de amplasare şi suprafaţa reflectantă a acestora trebuie să corespundă categoriei vehiculului;
    e) parbrizul sau suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite ori pe acestea sînt amplasate diferite obiecte, care diminuează cîmpul vizual al conducătorului;
    f) nu funcţionează vitezometrul; 
    g) autobuzele şi autocamioanele, destinate circulaţiei în traficul internaţional, nu sînt echipate cu tahograf, prevăzut prin construcţie, sau acesta nu funcţionează;
    h) este defectat dispozitivul de cuplare a remorcherului sau a remorcii, lipseşte sau este defectat dispozitivul de siguranţă (cablul) remorcii care, prin construcţie, nu este dotată cu frînă autonomă. Elementele de cuplare ale ataşului la motocicletă au jocuri reciproce;
    i) în faţa sau în spatele automobilului lipsesc barele de protecţie, iar în dreptul roţilor nu sînt instalate aripile de protecţie şi apărătoarele de noroi prevăzute prin construcţie;
    j) lipsesc:
    la autobuze, troleibuze, autoturisme, autocamioane şi maşinile autopropulsate − trusa medicală, stingătorul de incendiu, triunghiul de presemnalizare 14 (anexa nr. 6) sau lanterna portativă cu lumină de culoare roşie intermitentă, vesta de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă. Trusa medicală şi stingătorul de incendiu trebuie să fie fixate în locurile indicate de producător. În cazul în care aceste locuri nu sînt prevăzute prin construcţie, trusa şi stingătorul se fixează în alt loc uşor accesibil (cu excepţia portbagajului autoturismului). În autobuze un stingător de incendiu trebuie să fie fixat în cabina conducătorului, iar celălalt − în salonul pasagerilor;
    la autocamioanele şi autobuzele a căror masă maximă autorizată depăşeşte 3500 kg − cel puţin două pene pentru asigurarea staţionării, precum şi lanţurile antiderapante în perioada 1 decembrie – 1 martie;
    [Subpct.6, lit.j), al.2) modificat prin HG931 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10; în vigoare 01.12.10]
    la motociclete cu ataş − trusa medicală, triunghiul de presemnalizare (lanterna portativă cu lumină de culoare roşie intermitentă), vesta de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă;
    k) lipsesc sau sînt defectate centurile de siguranţă şi/sau tetierele banchetelor, prevăzute prin construcţie;
    l) la motocicletă, ciclomotor lipsesc arcurile de protecţie, suporturile pentru picioare, la şa − mînerul de susţinere a pasagerului, prevăzute prin construcţie;
    m) la autovehiculul utilat cu sistem de alimentare cu gaze este expirat termenul de testare periodică a rezervoarelor pentru gaze sau numărul acestora nu corespunde prevederilor normelor tehnice.
    123. În cazul în care pe parcurs au survenit defecţiuni şi autovehiculul nu corespunde condiţiilor tehnice prevăzute la punctul precedent, conducătorul acestuia este obligat să ia toate măsurile pentru înlăturarea defecţiunii, iar dacă nu este posibil − să meargă la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparaţie, respectînd măsurile necesare de precauţie şi condiţiile punctului 37 subpunctul 1) litera d) din prezentul Regulament.
    124. Este interzisă deplasarea ulterioară a vehiculului în cazurile în care:
    a) nu funcţionează frîna de serviciu;
    b) nu funcţionează sistemul de direcţie;
    c) dispozitivul de cuplare a autotrenului nu asigură cuplarea remorcii;
    d) nu funcţionează, pe timp de noapte, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă, farurile şi lanternele de gabarit din spate;
    e) nu funcţionează dispozitivele de ştergere, de spălare şi dezaburire a parbrizului din partea conducătorului, în condiţii de precipitaţii abundente; 
    f) autovehiculul prezintă scurgeri de carburanţi.
    125. Vehiculul este reţinut şi adus la parcarea specială, pentru a interzice exploatarea acestuia, în cazul în care:
    a) nu este înmatriculat în modul stabilit;
    b) numărul de identificare a şasiului, caroseriei, cadrului sau a motorului este reimprimat prin poansonare ori acesta nu corespunde celui înscris în certificatul de înmatriculare;
    c) lipseşte placa cu numărul de înmatriculare sau acesta nu corespunde celui înscris în certificatul de înmatriculare. 
Capitolul V
OBLIGAŢII PENTRU PROPRIETARII DE VEHICULE ŞI 
PENTRU PERSOANELE RESPONSABILE DE EXPLOATAREA 
VEHICULELOR, DRUMURILOR PUBLICE, TRECERILOR LA
 NIVEL CU CALEA FERATĂ ŞI ALTOR CONSTRUCŢII RUTIERE
 PRIVIND GARANTAREA SIGURANŢEI TRAFICULUI RUTIER
    126. 1) Persoanele responsabile de exploatarea şi starea tehnică a vehiculelor sînt obligate:
    a) să nu admită la conducerea vehiculelor persoane care nu posedă permis de conducere de categoria (subcategoria) respectivă, nu au fost supuse testului psihofiziologic şi medical, sînt în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor sau a altor substanţe contraindicate, sub influenţa preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacţiei, sînt bolnave, traumatizate sau se află într-o stare avansată de oboseală de natură să le afecteze capacitatea de conducere;
    b) să nu admită în circulaţie vehiculele a căror stare tehnică nu corespunde normelor tehnice şi ecologice, precum şi cele care nu sînt înmatriculate sau nu au fost supuse controlului tehnic de stat; 
    c) să ia măsuri de interzicere a circulaţiei maşinilor autopropulsate cu şenile pe drumurile modernizate.
    2) Conducătorilor staţiilor de prestări servicii auto şi ai altor instituţii de depanare a autovehiculelor, indiferent de forma de proprietate, precum şi persoanelor fizice care prestează astfel de servicii li se interzice efectuarea lucrărilor de depanare a vehiculelor deteriorate în accidente în traficul rutier, în cazul în care posesorul vehiculului nu posedă certificatul cu privire la înregistrarea accidentului, eliberat în modul stabilit de către poliţia rutieră.
    [Pct.126 subpct.3) exclus prin HG564 din 25.07.11, MO122-127/29.07.11 art.635]
    127. 1) Persoanele responsabile de amenajarea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor publice, trecerilor la nivel cu calea ferată şi altor construcţii rutiere sînt obligate:
    a) să menţină aceste construcţii în condiţii care ar garanta securitatea traficului rutier;
    b) să ia la timp măsuri pentru înlăturarea obstacolelor de natură să pericliteze siguranţa traficului rutier sau pentru semnalizarea lor, dacă înlăturarea imediată a acestora este imposibilă;
    c) să reducă intensitatea sau chiar să interzică circulaţia pe sectoarele de drum, în cazurile în care deplasarea pe acestea prezintă pericol pentru traficul rutier.
    2) Persoanele responsabile de organizarea şi dirijarea traficului rutier sînt obligate:
    a) să instaleze, cu avizul poliţiei rutiere, mijloacele necesare de semnalizare rutieră şi să le menţină în stare tehnică de funcţionare;
    b) să stabilească, la sesizarea poliţiei rutiere, pe sectoarele de drum aflate în administrare, în zonele cu risc sporit de accidentare restricţii de viteză, să ia măsuri privind amenajarea, impunerea anumitor reglementări de trafic etc.;
    c) să asigure în permanenţă funcţionarea adecvată a obiectelor semaforice. În procesul de trecere de la circulaţia dirijată la circulaţia nedirijată (trecerea semafoarelor la regimul galben intermitent de funcţionare), să impună în ciclul semaforic al obiectelor semaforice afişarea semnalului roşu pentru toate direcţiile de deplasare prin intersecţie.
    128. 1) Persoanele responsabile de executarea lucrărilor pe drum sînt obligate să garanteze siguranţa traficului rutier în locurile de efectuare a acestor lucrări. Aceste locuri (zone), precum şi maşinile destinate lucrărilor pe drum în timpul staţionării, materialele şi alte elemente de construcţii trebuie să fie semnalizate în conformitate cu punctul 31 din prezentul Regulament, în cazul în care acestea nu pot fi scoase în afara drumului.
    2) După finalizarea lucrărilor de construcţie sau reparaţie, persoana responsabilă pentru executarea lor este obligată să înlăture imediat toate obstacolele create prin aceste lucrări şi să readucă drumul la starea ce asigură securitatea circulaţiei vehiculelor şi a pietonilor.
    129. Persoanele responsabile respective sînt obligate să coordoneze, în modul stabilit, cu poliţia rutieră:
    a) itinerarele de circulaţie şi dislocarea staţiilor pentru vehiculele de rută;
    b) amplasarea panourilor publicitare, precum şi construcţia diverselor obiecte în apropierea nemijlocită a drumurilor;
    c) instalarea sau aplicarea pe drumurile publice a mijloacelor de semnalizare rutieră;
    d) reutilarea vehiculelor, instalarea pe ele a dispozitivelor speciale de semnalizare sonoră şi/sau luminoasă, aplicarea dungilor înclinate de culoare albă pe suprafeţele laterale ale caroseriei vehiculelor, precum şi a unor inscripţii sau semne distinctive;
    e) transportarea încărcăturilor cu gabarit sau masă depăşite, precum şi modul de remorcare a două sau mai multe vehicule;
    f) itinerarele de deplasare a vehiculelor care transportă încărcături periculoase sau substanţe explozive ori uşor inflamabile;
    g) efectuarea oricăror lucrări pe drum.
La anexa nr. 3
a Regulamentului circulaţiei rutiere 

SEMNIFICAŢIA INDICATOARELOR RUTIERE 
ŞI PARTICULARITĂŢILE DE UTILIZARE A ACESTORA
I. INDICATOARE DE AVERTIZARE
    1.1 „Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere”.
    1.2 „Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere”.
    1.3.1 „Cale ferată fără bariere cu o singură linie”.
    1.3.2 „Cale ferată fără bariere cu două sau mai multe linii”.
    1.4.1 – 1.4.6 „Apropiere de trecerea la nivel cu calea ferată în afara localităţilor”.
    1.5 „Trecere la nivel cu liniile de tramvai”.
    1.6 „Intersecţie a drumurilor de semnificaţie echivalentă”.
    1.7.1 – 1.7.3 „Intersecţie cu un drum fără prioritate”.
    1.8 „Intersecţie cu sens giratoriu”.
    1.9 „Semafor” − intersecţie, trecere pentru pietoni sau sector de drum unde circulaţia este dirijată de un semafor.
    1.10 „Pod basculant sau bac de transbordare”.
    1.11 „Ieşire spre chei”.
    1.12.1, 1.12.2 „Curbă periculoasă” − cotitură periculoasă a drumului cu rază mică sau cîmp vizual limitat.
    1.13.1, 1.13.2 „Curbe periculoase”, respectiv: prima la dreapta; prima la stînga.
    1.14.1, 1.14.2 − respectiv: „Pantă cu declivitate mare”; „Rampă cu declivitate mare”.
    1.15 „Drum lunecos” − sector de drum cu pericol de alunecare sporită a carosabilului.
    1.16.1 „Drum cu denivelări” − sector de drum deteriorat (gropi, deformări ale carosabilului etc.).
    1.16.2 „Denivelare artificială” − sector de drum pe care, pentru impunerea vitezei reduse de deplasare, este aplicată pe suprafaţa carosabilului o denivelare (denivelări).
    1.17 „Împroşcare cu pietriş” − sector de drum cu pericol de împroşcare cu pietriş sau prund de sub roţile vehiculelor.
    1.18.1 – 1.18.3 „Drum îngustat”, respectiv: 1.18.1 − îngustat din ambele părţi, 1.18.2 – îngustat din partea dreaptă, 1.18.3 − îngustat din partea stîngă.
    1.19 „Circulaţie în dublu sens” − sector de drum cu circulaţie în ambele sensuri.
    1.20 „Trecere pentru pietoni” – porţiunea drumului destinată pentru traversarea carosabilului de către pietoni, semnalizată ca atare prin instalarea indicatoarelor 5.50.1, 5.50.2 şi/sau prin aplicarea marcajului rutier 1.14.1, 1.14.2.
    1.21 „Copii” – sector de drum în apropierea şcolilor, instituţiilor preşcolare etc., unde persistă pericolul apariţiei copiilor pe carosabil.
    1.22 „Biciclişti” – locul intersectării cu pista pentru biciclişti în afara intersecţiei.
    1.23 „Lucrări pe drum”.
    1.24.1, 1.24.2 „Animale” − sector de drum pe care este posibilă apariţia animalelor.
    1.25.1, 1.25.2 „Căderi de pietre” − sector de drum pe care sînt posibile avalanşe, alunecări de teren sau căderi de pietre, respectiv: 1.25.1 – din partea stîngă, 1.25.2 – din partea dreaptă.
    1.26 „Vînt lateral” − sector de drum care trece pe un rambleu înalt, pod, viaduct, de-a lungul malului abrupt ale unui rezervor de apă etc., pe care este posibil un vînt lateral puternic sau rafale de vînt inopinate.
    1.27 „Aerodrom” − sector de drum deasupra căruia zboară la înălţime mică aparate de zbor (avioane, elicoptere).
    1.28 „Tunel” − construcţie artificială neiluminată sau cu vizibilitatea limitată a portalului de intrare.
    1.29 „Drum aglomerat” − sector de drum pe care persistă ambuteiaje în trafic.
    1.30 „Alte pericole” − sector de drum pe care există vreun pericol dintre cele neprevăzute prin alte indicatoare de avertizare.
    1.31 „Accident” − apariţia pe drum a unui obstacol sau a unei situaţii (accident în traficul rutier) de natură să facă trecerea dificilă sau chiar imposibilă.
    1.32.1, 1.32.2 „Direcţia curbei periculoase” − direcţia de urmat într-o curbă semnalizată prin indicatoarele 1.12.1 – 1.13.2 sau ocolirea sectoarelor de drum în reparaţie. 
    1.33 „Direcţia curbelor periculoase la stînga şi la dreapta” − direcţie de urmat într-o intersecţie cu configuraţia literei „T”, la ramificare de drumuri sau la ocolirea sectoarelor de drum în reparaţie.
     1.34.1, 1.34.2 „Curbă deosebit de periculoasă”.
Particularităţi de utilizare a indicatoarelor de avertizare
    Distanţa de la locul instalării indicatoarelor de avertizare pînă la începutul sectorului de drum periculos este în funcţie, în special, de limita maximă admisibilă a vitezei de deplasare pe drumurile publice. Indicatoarele rutiere de avertizare, cu excepţia indicatoarelor 1.3.1 – 1.4.6 şi 1.32.1 – 1.34.2, pe sectoarele de drum pe care limita maximă admisibilă a vitezei de deplasare depăşeşte 50 km/h, atît în afara localităţilor, cît şi în localităţi, se instalează la o distanţă de 150-300 m, pe alte sectoare de drum în localităţi − la o distanţă de 50-100 m. În caz de necesitate, indicatoarele pot fi instalate la o altă distanţă decît cea menţionată, utilizîndu-se în aceste cazuri panoul adiţional 6.1.1.
Indicatoarele 1.3.1, 1.3.2 se instalează imediat 
înaintea trecerii la nivel cu calea ferată.
    Indicatoarele 1.4.1 – 1.4.3 se instalează pe partea dreaptă a drumului, iar 1.4.4 − 1.4.6 – pe stînga; indicatoarele 1.4.1 şi 1.4.4 − sub primul indicator 1.1 sau 1.2, iar 1.4.3 şi 1.4.6 − sub al doilea indicator 1.1 sau 1.2, în direcţia de mers; indicatoarele 1.4.2 şi 1.4.5 − independent, pe un spaţiu egal între primul şi al doilea indicatoare, respectiv 1.1 sau 1.2.
    Simbolul încrucişării sau joncţiunii din diagrama indicatoarelor 1.7.1 − 1.7.3 trebuie să corespundă configuraţiei reale a intersecţiei.
    Indicatorul 1.9 se instalează în locurile în care semnalele semaforului nu pot fi observate din timp de către participanţii la trafic.
    În cazul în care panta şi rampa urmează consecutiv una după alta, indicatoarele 1.14.1, 1.14.2 pot fi instalate imediat înaintea acestora fără de panoul 6.1.1.
    Indicatorul 1.19 se instalează pe drumurile (carosabilele) cu sens unic înaintea sectoarelor de drum (carosabile) cu circulaţia dublu sens.
    În timpul lucrărilor de scurtă durată, indicatorul 1.23 poate fi instalat fără panoul 6.1.1, la o distanţă de 10-15 m înaintea locului sau sectorului de drum pe care se efectuează lucrări.
    În afara localităţilor, indicatoarele 1.1, 1.2, 1.10, 1.11, 1.21 şi 1.23 se repetă. Următorul indicator se instalează la o distanţă nu mai mică de 50 m faţă de începutul sectorului de drum periculos. 
    Indicatoarele 1.21 şi 1.23 se repetă şi în localităţi, fiind instalate imediat înaintea sectorului de drum cu pericol. 
    Indicatoarele 1.34.1, 1.34.2 se instalează succesiv pe întreaga lungime, pe partea exterioară a curbei deosebit de periculoase, la o distanţă între ele de 20 –50 m.
II. INDICATOARE DE PRIORITATE
    2.1 „Cedează trecerea” − conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecţie pe drumul ce urmează a fi intersectat, iar în cazul în care indicatorul este însoţit de panoul adiţional 6.15.1 sau 6.15.2 – celor care se apropie pe drumul cu prioritate. În caz de necesitate, el trebuie să oprească la marcajul 1.13, iar în lipsa acestuia − înaintea intersecţiei.
    2.2 „Trecerea fără oprire interzisă” − este interzisă deplasarea fără a opri la marcajul 1.12, iar în lipsa acestuia − la marginea carosabilului ce urmează a fi intersectat. Conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecţie pe drumul ce urmează a fi intersectat, iar în cazul în care indicatorul este însoţit de panoul adiţional 6.15.1 sau 6.15.2 – celor care se apropie pe drumul cu prioritate.
    2.3 „Drum cu prioritate” − acordă conducătorului prioritate în trecerea intersecţiilor cu circulaţie nedirijată.
    2.4 „Sfîrşitul drumului cu prioritate”.
    2.5 „Prioritate pentru circulaţia din sens opus” − este interzis accesul pe sectorul de drum îngustat, unde trecerea concomitentă în sensuri opuse a două vehicule este dificilă sau chiar imposibilă. Conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi se află pe acest sector sau sînt în apropiere de el.
    2.6 „Prioritate în raport cu circulaţia din sens opus” − conducătorul profită de prioritate în trecere pe sectorul de drum îngustat, în raport cu vehiculele care circulă din sens opus.
Particularităţi de utilizare a indicatoarelor de prioritate
    Indicatoarele 2.1, 2.2 se instalează imediat înaintea intersecţiei, iar indicatoarele 2.5 şi 2.6 − imediat înaintea sectorului de drum îngustat. 
    Indicatoarele 2.3 şi 2.4 se instalează la începutul şi sfîrşitul drumului cu prioritate. În localităţi, indicatorul 2.3 trebuie să fie repetat în faţa fiecărei intersecţii.
    În afara localităţilor, pe drumurile modernizate sau împietruite, indicatoarele 2.1 şi 2.2 sînt precedate de indicatorul 2.1 însoţit, respectiv, de panourile 6.1.1 şi 6.1.2 .
    Indicatorul 2.2 poate fi instalat înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată fără bariere. În acest caz conducătorul de vehicul este obligat să oprească la marcajul rutier 1.12, iar în lipsa acestuia − în dreptul indicatorului. 
    În afara localităţilor indicatorul 2.5 se repetă. Primul se instalează înaintea sectorului de drum îngustat, în asociere cu panoul adiţional 6.1.1, pe acelaşi suport cu unul dintre indicatoarele 1.18.
III. INDICATOARE DE INTERZICERE 
ŞI RESTRICŢIE
    3.1 „Acces interzis” − interzice accesul tuturor vehiculelor.
    3.2 „Circulaţie interzisă” − interzice circulaţia tuturor vehiculelor.
    3.3 „Circulaţie interzisă autovehiculelor”.
    3.4 „Circulaţie interzisă autocamioanelor” − interzice circulaţia autocamioanelor şi ansamblurilor de vehicule a căror masă maximă autorizată depăşeşte 3500 kg (în cazul în care masa nu este menţionată pe indicator) sau a celor cu masa mai mare decît cea indicată, precum şi a maşinilor autopropulsate.
    3.5 „Circulaţie interzisă motocicletelor”.
    3.6 „Circulaţie interzisă maşinilor autopropulsate”.
    3.7 „Circulaţie interzisă autotrenurilor” − interzice circulaţia autocamioanelor şi maşinilor autopropulsate cu remorci de orice tip, precum şi remorcarea autovehiculelor.
    3.8 „Circulaţie interzisă vehiculelor care transportă substanţe explozive sau uşor inflamabile”.
    3.9 „Circulaţie interzisă vehiculelor care transportă încărcături periculoase”.
    3.10 „Circulaţie interzisă vehiculelor cu tracţiune animală” − interzice circulaţia vehiculelor cu tracţiunea animală, animalelor de călărie, povară, izolate sau în turmă, cireadă.
    3.11 „Circulaţie interzisă bicicletelor” − interzice circulaţia bicicletelor şi a ciclomotoarelor.
    3.12 „Circulaţie interzisă pietonilor cu cărucioare manuale”.
    3.13 „Circulaţie interzisă pietonilor”.
    3.14 „Masă limitată” − interzice circulaţia autovehiculelor şi ansamblurilor de vehicule a căror masă completă de facto este mai mare decît cea menţionată pe indicator. 
    3.15 „Masă limitată pe axă” − interzice circulaţia vehiculelor a căror masă pe oricare dintre axe o depăşeşte pe cea menţionată pe indicator.
    3.16 „Înălţime limitată” − interzice circulaţia vehiculelor a căror înălţime de la suprafaţa carosabilului (cu sau fără încărcătură) este mai mare decît cea menţionată pe indicator. 
    3.17 „Lăţime limitată” − interzice circulaţia vehiculelor a căror lăţime (cu sau fără încărcătură) este mai mare decît cea menţionată pe indicator.
    3.18 „Lungime limitată” − interzice circulaţia vehiculelor, inclusiv a ansamblurilor de vehicule, a căror lungime (cu sau fără încărcătură) este mai mare decît cea menţionată pe indicator. 
    3.19.1, 3.19.2 respectiv: „Vama”, „Poliţia” − oprire obligatorie, după caz, la indicator.
    3.20.1 „Viraj la dreapta interzis”.
    3.20.2 „Viraj la stînga interzis”.
    3.21 „Întoarcere interzisă”.
    3.22 „Spaţiu minim limitat” − interzice circulaţia vehiculelor dacă spaţiul dintre ele este mai mic decît cel menţionat pe indicator.
    3.23 „Depăşire interzisă” − interzice depăşirea tuturor vehiculelor, cu excepţia celor solitare care se deplasează cu o viteză mai mică de 30 km/h.
    3.24 „Sfîrşitul zonei de interzicere a depăşirii”. 
    3.25 „Depăşire interzisă autocamioanelor” − interzice autocamioanelor a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3500 kg depăşirea tuturor vehiculelor, cu excepţia celor solitare care se deplasează cu o viteză mai mică de 30 km/h. Maşinilor autopropulsate li se interzice depăşirea tuturor vehiculelor, cu excepţia celor cu tracţiune animală şi bicicletelor.
    3.26 „Sfîrşitul zonei de interzicere a depăşirii pentru autocamioane”.
    3.27 „Viteză maximă limitată” − interzice circulaţia vehiculelor cu o viteză mai mare decît cea menţionată pe indicator. 
    3.28 „Sfîrşitul zonei cu viteză maximă limitată”.
    3.29 „Viteză maximă limitată pe categorii de autovehicule”.
    3.30 „Claxonare interzisă” − interzice folosirea dispozitivului de avertizare sonoră, cu excepţia cazurilor necesare prevenirii accidentelor în traficul rutier.
    3.31 „Oprire interzisă” − interzice oprirea şi staţionarea vehiculelor.
    3.32.1 „Staţionare interzisă” − interzice staţionarea vehiculelor. 
    3.32.2 „Staţionare interzisă în zilele impare ale lunii”.
    3.32.3 „Staţionare interzisă în zilele pare ale lunii”.
    3.33 „Sfîrşitul tuturor restricţiilor” − semnalizează sfîrşitul zonei de acţiune a unuia sau a cîteva indicatoare dintre cele ce urmează: 3.22, 3.23, 3.25, 3.27, 3.29 – 3.32.3. 
Particularităţi de utilizare 
a indicatoarelor de interzicere şi restricţie
    Indicatoarele 3.2 – 3.11 interzic circulaţia vehiculelor respective, în ambele sensuri.
    Acţiunea indicatoarelor nu se extinde asupra:
    3.1 – 3.3, 3.20.1 – 3.21, 3.31 − vehiculelor de rută urbane; 
    3.2, 3.3, 3.31, 3.32.1 – 3.32.3 − vehiculelor conduse de invalizi sau care transportă invalizi;
    3.2 – 3.7 şi 3.10 − vehiculelor de prestări servicii instituţiilor dislocate în zona semnalizată, cetăţenilor care locuiesc ori lucrează în zona respectivă, precum şi vehiculelor care aparţin acestor instituţii sau cetăţeni. În aceste cazuri vehiculele trebuie să intre în zona semnalizată şi să iasă din această zonă la intersecţia cea mai apropiată de locul destinat; 
    3.4 – camioanelor care au aplicată pe suprafeţele laterale ale caroseriei o dungă albă înclinată sau a celor destinate transportării de persoane; 
    3.31 – taximetrelor, dacă oprirea este necesară pentru a îmbarca sau a debarca persoane; 
    3.32.1 – 3.32.3 – taximetrelor cu contorul în funcţiune. 
    Indicatoarele 3.20.1 – 3.21 îşi extind acţiunea numai asupra carosabilului, precum şi altor locuri, înaintea cărora este instalat unul dintre aceste indicatoare.
    Acţiunea indicatoarelor 3.22, 3.23, 3.25, 3.27, 3.29 – 3.32.3 începe din locul instalării lor şi încetează în intersecţia cea mai apropiată, iar în localităţi, în lipsa intersecţiilor − la ieşirea din localitate. Acţiunea indicatoarelor nu încetează la ieşirile de pe teritoriile adiacente drumului, precum şi în locurile de intersectare (joncţiuni) cu drumurile rudimentare, înaintea cărora nu sînt instalate indicatoarele de avertizare sau de prioritate corespunzătoare.
    Indicatoarele 3.12, 3.13, 3.31 – 3.32.3 îşi extind acţiunea numai pe partea drumului pe care sînt instalate.
    Acţiunea indicatoarelor 3.27 şi 3.29 instalate înaintea localităţilor semnalizate prin indicatorul 5.63.1 se suspendă prin acest indicator. 
    În cazul în care sînt utilizate concomitent indicatoarele 3.32.2 şi 3.32.3, vehiculele vor fi deplasate de pe o parte a drumului pe cealaltă după ora 19.00. 
    Limita sectorului de drum pe care se aplică acţiunea indicatoarelor poate fi redusă:
    pentru indicatoarele 3.22 , 3.23 , 3.25, 3.27, 3.29 şi 3.30 − prin aplicarea panoului adiţional 6.3.1; 
    pentru indicatoarele 3.23, 3.25, 3.27 − prin instalarea la sfîrşitul sectorului, respectiv, a indicatoarelor 3.24, 3.26, 3.28. Limita sectorului de acţiune a indicatoarelor 3.27, 3.29 poate fi redusă prin instalarea indicatoarelor 3.27 şi 3.29, care dispun altă viteză maximă; 
    pentru indicatoarele 3.31, 3.32.1 – 3.32.3 − prin instalarea panoului 6.4.1 sau prin repetarea acestora în asociere cu panoul adiţional 6.4.3. 
    Indicatoarele 3.31 – 3.32.3 instalate în asociere cu panoul adiţional 6.22 informează despre evacuarea forţată a autovehiculelor oprite sau staţionate neregulamentar. 
    Indicatorul 3.31 poate fi utilizat în asociere cu marcajul rutier 1.4, iar indicatoarele 3.32.1 – 3.32.3 − cu marcajul rutier 1.10. În acest caz limita sectorului de acţiune a indicatoarelor este determinată de lungimea marcajului.
IV. INDICATOARE DE SENS OBLIGATORIU
    4.1.1 – 4.1.6 „Direcţie obligatorie de deplasare”, respectiv: 4.1.1 − înainte; 4.1.2 – la dreapta; 4.1.3 − la stînga; 4.1.4 − înainte sau la dreapta; 4.1.5 − înainte sau la stînga; 4.1.6 − la dreapta sau la stînga. 
Indicatoarele 4.1.3, 4.1.5 şi 4.1.6 permit şi întoarcerea.
    Configuraţia săgeţilor pe fundalul indicatoarelor 4.1.1 – 4.1.6 trebuie să corespundă configuraţiei şi direcţiilor reale de deplasare prin intersecţia respectivă. 
    Acţiunea indicatoarelor 4.1.1 – 4.1.6 nu se extinde asupra vehiculelor de rută.
    Acţiunea indicatoarelor 4.1.1 – 4.1.6 se extinde asupra carosabilului înaintea căruia este instalat indicatorul.
    Indicatorul 4.1.1, instalat la începutul sectorului de drum, îşi extinde acţiunea pînă la următoarea intersecţie, permiţînd virarea la dreapta pe teritoriile adiacente drumului.
    4.2.1 – 4.2.3 „Direcţie obligatorie de ocolire a obstacolului”, respectiv: 4.2.1 − pe dreapta; 4.2.2 – pe stînga; 4.2.3 – pe dreapta sau pe stînga. 
    4.3 „Sens giratoriu” − circulaţie permisă numai în direcţia indicată pe indicator.
    4.4 „Pistă pentru biciclişti” − circulaţia este permisă numai bicicletelor şi ciclomotoarelor. În cazul în care lipsesc trotuarele sau pistele pentru pietoni, este permisă şi circulaţia pietonilor.
    4.5 „Pistă pentru pietoni” − circulaţia este permisă numai pietonilor.
    4.6 „Viteză minimă limitată” − se permite circulaţia cu viteza menţionată pe indicator sau mai mare, cu condiţia că nu se depăşesc limitele prevăzute în punctul 47 din prezentul Regulament.
    4.7 „Sfîrşitul zonei cu viteză minimă limitată”.
    4.8 „Lanţuri antiderapante obligatorii” − în caz de zăpadă sau polei, pe sectorul de drum la începutul căruia este instalat acest indicator, deplasarea vehiculului este permisă numai dacă toate roţile acestuia sînt dotate cu anvelope de iarnă sau cel puţin două dintre roţile motoare ale acestuia sînt echipate cu lanţuri antiderapante. 
    4.9 „Sfîrşitul obligaţiei de a folosi lanţuri antiderapante”. 
V. INDICATOARE DE INFORMARE ŞI ORIENTARE
    a) De informare
    5.1 „Limite generale de viteză” − furnizează informaţie cu privire la limitele vitezei de circulaţie în localităţi, în afara lor, precum şi pe drumurile pentru automobile. Indicatorul se instalează la intrare în ţară.
    5.2 „Autostradă” − indică reglementări speciale prevăzute de prezentul Regulament pentru circulaţia pe acest drum.
    5.3 „Sfîrşit de autostradă”.
    5.4 „Drum pentru automobile” − drum destinat numai circulaţiei automobilelor, autobuzelor şi motocicletelor.
    5.5 „Sfîrşitul drumului pentru automobile”.
    5.6, 5.7 „Staţie pentru vehiculele de rută” − indică locul de oprire a vehiculelor de rută, respectiv, pentru autobuze, troleibuze şi tramvaie.
    5.8 „Staţie de taxi”.
    5.9 „Închirieri de automobile”.
    5.10 „Gară auto”.
    5.11 „Gară de trenuri”.
    5.12 „Port”.
    5.13 „Punct de asistenţă medicală”.
    5.14 „Spital”.
    5.15 „Staţie de alimentare cu combustibil”.
    5.16.1 „Autoservice”.
    5.16.2 „Staţie de testare tehnică”.
    5.17 „Cîntar autovehicule”. 
    5.18 „Spălătorie”.
    5.19 „Telefon”.
    5.20 „Restaurant”
    5.21 „Centru comercial”
    5.22 „Apă potabilă”.
    5.23 „Hotel sau motel”.
    5.24 „Obiectiv turistic”.
    5.25 „Camping”.
    5.26 „Loc pentru popas”.
    5.27 „Poşta”.
    5.28 „Poliţia”.
    5.29 „Poliţia rutieră”
    5.30 „Atenţie, radar”
    5.31 „WC”.
    5.32 „Plajă sau piscină”.
    5.33 „Punct de informare turistică”.
    5.34 „Drum cu sens unic” − drum sau carosabil pe care circulaţia vehiculelor, pe toată lăţimea, este permisă numai într-o singură direcţie.
    5.35 „Sfîrşitul drumului cu sens unic”.
    5.36 „Intrare pe drumul cu sens unic” − intrarea pe drumul sau carosabilul pe care circulaţia vehiculelor este permisă numai în direcţia indicată de săgeată. 
    Dacă prin indicatoarele şi/sau marcajele rutiere nu sînt impuse restricţii, indiferent de direcţia de circulaţie pe drumul cu sens unic, în limitele intersecţiei este permisă întoarcerea. 
    5.37.1, 5.37.2 „Direcţiile de deplasare pe benzi” şi variantele lor − determină numărul benzilor şi direcţiile permise pentru deplasare prin intersecţie pe fiecare dintre acestea.
    5.38.1 – 5.38.4 „Direcţia de deplasare pe bandă”. 
    Indicatoarele 5.37.2, 5.38.1 şi variantele acestora, care permit virajul la stînga din banda extremă stîngă, permit şi întoarcerea.
    Indicatoarele 5.37.1, 5.37.2, 5.38.1 – 5.38.4 se repetă, primul se amplasează la o distanţă de 50-150 m faţă de intersecţie. Acţiunea indicatoarelor 5.37.1, 5.37.2, 5.38.1 – 5.38.4, plasate înaintea intersecţiei, se extinde pe întreaga intersecţie, dacă indicatoare suplimentare 5.37.1, 5.37.2, 5.38.1 – 5.38.4, plasate în intersecţie, nu indică alte direcţii de deplasare decît cele de pînă la intersecţie. 
    5.39.1 – 5.39.3 „Bandă suplimentară”. Indicatoarele 5.39.1, 5.39.2, respectiv, determină începutul benzii de decelerare sau al benzii suplimentare de circulaţie în rampă. În cazul în care pe fondul indicatorului 5.39.2 este aplicat indicatorul 4.6, conducătorul de vehicul care nu poate respecta viteza de deplasare indicată trebuie să preselecteze banda suplimentară de deplasare în rampă.
    Indicatorul 5.39.3 determină începutul sectorului benzii din mijloc destinat circulaţiei în direcţia de mers pe carosabilul cu trei benzi sau începutul benzii de stocare de pe care se efectuează virarea la stînga ori întoarcerea.
    5.40.1, 5.40.2 „Sfîrşitul benzii” − respectiv, indicatorul 5.40.1 indică sfîrşitul benzii suplimentare de circulaţie în rampă sau a celei de accelerare, iar indicatorul 5.40.2 − sfîrşitul sectorului de bandă destinat circulaţiei în direcţia de mers pe carosabilul cu trei benzi.
    5.41.1 – 5.41.3 „Direcţiile de deplasare pe benzi” − determină direcţiile de deplasare pe carosabilul cu trei benzi. În cazul în care pe fondul indicatorului 5.41.2 este aplicat simbolul unui indicator care interzice circulaţia anumitor vehicule, acestea nu vor circula pe banda respectivă.
    5.42 „Bandă rezervată vehiculelor de rută” − bandă destinată exclusiv circulaţiei vehiculelor de rută, care se deplasează în aceeaşi direcţie cu fluxul de transport. Acest indicator poate fi suspendat deasupra benzii respective sau instalat pe marginea dreaptă a drumului. În cazul în care această bandă este rezervată la marginea dreaptă a carosabilului, în locurile în care banda nu este delimitată prin marcajul 1.2 b), vehiculele care efectuează manevra de virare la dreapta pentru a ieşi de pe acest drum trebuie să preselecteze această bandă. Astfel trebuie să procedeze şi vehiculele care intră cu viraj la dreapta pe acest drum. Această bandă, în locurile de delimitare prin linia discontinuă, poate fi utilizată şi pentru a opri pe ea, în scopul de a îmbarca sau a debarca pasageri, necreîndu-se prin aceasta obstacole vehiculelor de rută.
    5.43 „Drum cu bandă rezervată vehiculelor de rută” − drumul pe care vehiculele de rută circulă pe banda special rezervată lor, în sensul opus de circulaţie. Circulaţia, precum şi oprirea altor vehicule pe această bandă sînt interzise.
    5.44 „Sfîrşitul drumului cu bandă rezervată vehiculelor de rută”.
    5.45.1, 5.45.2 „Intrare pe drumul cu bandă rezervată vehiculelor de rută” – respectiv: spre dreapta; spre stînga.
    5.46 „Loc de întoarcere” – determină locul unde este permisă întoarcerea vehiculelor. Virarea la stînga este interzisă. 
    5.47 „Zonă de întoarcere” – determină limitele sectorului pentru întoarcerea vehiculelor. Virarea la stînga este interzisă.
    5.48.1 „Parcare ” – semnalizează parcarea terestră. 
    5.48.2 „Parcare rezervată” – semnalizează locurile pe care se permite parcarea doar a autovehiculelor ce aparţin întreprinderilor sau organizaţiilor respective, precum şi angajaţilor acestora.
    5.48.3 „Parcare subterană sau terestră etajată” – semnalizează parcarea subterană sau terestră etajată. 
    5.49 „Denivelare artificială” – indicatorul trebuie să fie amplasat imediat înaintea fiecărei denivelări de acest gen. 
    5.50.1, 5.50.2 „Trecere pentru pietoni” – în lipsa marcajelor rutiere 1.14.1, 1.14.2, indicatorul 5.50.1 se instalează în sensul de mers pe partea dreaptă a drumului, pe marginea cea mai apropiată a trecerii, iar indicatorul 5.50.2 – pe partea stîngă a drumului, pe marginea cea mai îndepărtată a trecerii. 
    5.51.1 – 5.51.4 „Trecere denivelată pentru pietoni” – respectiv subterană sau deasupra drumului.
    5.52 „Viteză recomandată” – viteza de deplasare recomandată pe sectorul de drum în cauză. Indicatorul îşi extinde acţiunea pînă la următoarea intersecţie. Devierea de la viteza recomandată nu se consideră încălcare a prezentului Regulament.
    5.53.1 – 5.53.3 „ Drum fără ieşire” .
    5.54 „Zonă rezidenţială” – indică începutul teritoriului din localitate unde circulaţia se efectuează conform exigenţelor capitolului IV secţiunea a 11-a din prezentul Regulament.
    5.55 „Sfîrşitul zonei rezidenţiale”.
    5.56.1 „Zonă cu viteză maximă limitată”.
    5.56.2 „Sfîrşitul zonei cu viteză maximă limitată”.
    5.57.1 „Zonă pietonală”. 
    5.57.2 „Sfîrşitul zonei pietonale”. 
    b) De orientare
    5.58.1 – 5.58.4 „Presemnalizarea direcţiilor de deplasare”. În cîmpul lor pot fi imaginile altor indicatoare de interzicere, de informare-orientare, simbolul aeroportului, pictograme etc. 
    În partea inferioară a indicatoarelor 5.58.2 – 5.58.4 se indică distanţa de la locul instalării acestora pînă la intersecţie sau începutul benzii de decelerare.
    5.59 „Schema de ocolire” – indică direcţia de ocolire a unor sectoare de drum, înaintea cărora este instalat unul dintre indicatoarele 3.14 – 3.18. 
    5.60 „Traseul de urmat pentru schimbarea direcţiei de mers” – determină traseul de deplasare în intersecţie, în cazul în care există anumite restricţii de manevrare, sau direcţiile permise de deplasare într-o intersecţie complexă.
    5.61.1, 5.61.2 „Direcţiile de deplasare spre anumite localităţi sau obiective”.
    Fundalul de culoare albastră al indicatoarelor 5.58.1, 5.58.2, 5.59 şi 5.61.2, instalate în localitate, stabilesc că, la ieşirea din localitate, deplasarea spre localităţile sau obiectivele menţionate pe indicator se va efectua pe drumul naţional; fundalul de culoare albă determină că obiectivul (obiectivele) se află în localitatea respectivă. Simbolurile indicatoarelor 5.61.1, 5.61.2, aplicate în cîmpul indicatorului 5.58.3, arată că obiectivul menţionat se află în afara localităţii. 
    5.62 „Distanţele pînă la localităţile indicate” – informează despre distanţa în kilometri pînă la localităţile dislocate pe itinerar.
    5.63.1 „Intrare în localitate” – denumirea şi începutul localităţii în care intră în vigoare regulile ce determină circulaţia prin localităţi.
    5.63.2 „Ansamblu continuu de imobile” – începutul construcţiilor de imobile ale localităţii.
    5.63.3 „Sfîrşitul ansamblului continuu de imobile” – sfîrşitul construcţiilor de imobile ale localităţii.
    5.64 „Ieşire din localitate”.
    5.65 „Intrare în localitate” – denumirea şi începutul localităţii în care pe drumul în cauză nu intră în vigoare regulile ce determină circulaţia prin localităţi. 
    5.66 „Ieşire din localitate”.
    5.67 „Denumirea rîului sau altui obiectiv”.
    5.68 „Denumirea străzii”.
    5.69 „Direcţia spre stradă”. 
    5.70 „Indicator kilometric” – distanţa în kilometri pînă la începutul sau sfîrşitul drumului. 
    5.71.1 – 5.71.5 „Numărul itinerarului” – indicatoarele 5.71.1 şi 5.71.2 arată numărul atribuit drumului (itinerarului); 5.71.2 semnifică numărul drumului european, iar 5.71.3 – 5.71.5 – numărul şi direcţia drumului.
    5.72.1 – 5.72.3 „Direcţiile de circulaţie recomandate pentru autocamioane” – indică direcţia recomandată pentru circulaţie autocamioanelor şi maşinilor autopropulsate, în cazul în care în intersecţie deplasarea lor, într-o direcţie oarecare, este interzisă.
    5.73 „Loc de oprire” – indică locul de oprire a vehiculelor la semnalul de interzicere al semaforului sau agentului de circulaţie.
    5.74 „Avertizare, interzicere sau restricţie pe un drum lateral”. 
    5.75 „Circulaţie reversibilă” – informează despre prezenţa uneia sau mai multor benzi de circulaţie, pe sectorul în cauză de drum, pe care direcţia de deplasare poate fi schimbată provizoriu în sensuri opuse.
    5.76 „Sfîrşit de circulaţie reversibilă”.
    5.77 „Intrare pe drumul cu circulaţie reversibilă”. 
    5.78.1 – 5.78.3 „Bornă kilometrică”. Borna 5.78.1 semnalizează drumurile publice naţionale de semnificaţie magistrală, borna 5.78.2 – drumurile publice naţionale de semnificaţie republicană, iar borna 5.78.3 – drumurile publice locale. Pe partea laterală a bornei orientată spre drum se înscrie emblema specifică a categoriei drumului. Pe partea frontală: pe capătul de formă semicirculară se înscrie numărul ce reprezintă poziţia kilometrică; pe centru, începînd de sus, se înscriu: localitatea principală (oraş, municipiu sau nod rutier), care urmează pe traseu, urmată de distanţa în kilometri întregi pînă la centrul civic al localităţii; prima localitate de pe traseu, urmată de distanţa în kilometri întregi pînă la centrul civic al acesteia. Cînd localitatea cea mai apropiată este şi localitatea principală, se înscrie numai denumirea acesteia cu distanţa respectivă. Pe sectoarele de drum în traversarea localităţilor, între indicatoarele de început şi sfîrşit de localitate, se înscrie doar denumirea localităţii.
VI. INDICATOARE DE INFORMARE
 SUPLIMENTARĂ (PANOURI ADIŢIONALE)
    6.1.1, 6.1.2 „Distanţa pînă la locul intrării în vigoare a indicatorului”: 6.1.1. – indică distanţa de la locul instalării indicatorului pînă la începutul sectorului de drum periculos, locul intrării în vigoare a interzicerii sau restricţiei corespunzătoare, precum şi distanţa pînă la anumite obiective care se află în direcţia de mers; 6.1.2 – indică distanţa de la indicatorul 2.1 pînă la intersecţie, în cazul în care înaintea acesteia este instalat indicatorul 2.2.
    6.2.1, 6.2.2 „Direcţia şi distanţa” – determină direcţia şi distanţa pînă la anumite obiective îndepărtate de la drum. 
    6.3.1 „Zonă de acţiune” – indică lungimea sectorului de drum periculos semnalizat prin unul dintre următoarele indicatoare de avertizare 1.13.1 – 1.17, 1.21, 1.23, 1.24.2 – 1.28, 1.30; determină zona de acţiune a indicatoarelor de interzicere 3.22, 3.23, 3.25, 3.27, 3,29 şi 3.30; determină spaţiile rezervate staţiilor pentru vehiculele de rută şi parcărilor adiacente trotuarelor, semnalizate prin indicatoarele de informare şi orientare 5.6, 5.48.1, 5.48.2, precum şi zona de acţiune a indicatorului 5.52.
    6.3.2 „Sfîrşitul zonei de acţiune” – determină sfîrşitul sectorului de drum periculos semnalizat prin unul dintre indicatoarele de avertizare 1.13.1 – 1.17, 1.21, 1.23, 1.24.2 – 1.28, 1.30; suspendă acţiunea indicatoarelor de interzicere 3.22, 3,29 şi 3.30; determină sfîrşitul spaţiilor rezervate staţiilor pentru vehiculele de rută şi parcărilor adiacente trotuarelor, semnalizate prin indicatoarele de informare şi orientare 5.6, 5.48.1, 5.48.2, precum şi sfîrşitul zonei de acţiune a indicatorului 5.52.
    6.4.1 – 6.4.5 „Zonă de acţiune”, respectiv, 6.4.1 – reduce; 6.4.2 – confirmă, 6.4.3 – suspendă zona de acţiune a indicatoarelor 3.31 – 3.32.3; 6.4.4 şi 6.4.5 – determină direcţia şi zona de acţiune a indicatoarelor 3.31 şi 3.32.1, în cazul în care oprirea sau staţionarea sînt interzise de-a lungul faţadei unui edificiu, marginii pieţei etc.
    6.5.1 – 6.5.3 „Direcţie de acţiune” – indică direcţia de acţiune a indicatoarelor de interzicere 3.2 – 3.11 instalate înaintea intersecţiei, iar panourile 6.5.1 şi 6.5.3 – şi direcţia de mers spre unele obiective semnalizate care se află în imediata apropiere a drumului.
    6.6.1 – 6.6.8 „Categoria de vehicul” – determină categoria vehiculului la care se referă indicatorul pe care îl completează. Panoul 6.6.1 extinde acţiunea indicatorului asupra autoturismelor, precum şi autocamioanelor a căror masă maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg, panoul 6.6.2 – asupra autocamioanelor, inclusiv ansamblurilor de vehicule a căror masă maximă autorizată depăşeşte 3500 kg, precum şi asupra maşinilor autopropulsate, panoul 6.6.8 – asupra autovehiculelor semnalizate prin semnul distinctiv „Încărcătură periculoasă”.
    6.7.1 „Zile de odihnă sau de sărbătoare”; 6.7.2 „Zile de lucru”; 6.7.3 „Zilele săptămînii” – specifică zilele săptămînii în care acţionează indicatorul.
    6.7.4 – 6.7.7 „Timp de acţiune” – intervalul de timp şi zilele săptămînii în care acţionează indicatorul.
    6.8.1 – 6.8.9 „Modul de amplasare a vehiculului în staţionare”, 6.8.1 – permite staţionarea, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului paralel cu marginea lui, tuturor vehiculelor; 6.8.2 – 6.8.9 – determină modul de staţionare a autoturismelor şi motocicletelor, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului, la parcarea adiacentă trotuarelor.
    6.9 „Parcare cu motorul oprit” – arată că staţionarea se efectuează numai cu motorul oprit.
    6.10 „Servicii cu plată”.
    6.11 „Restricţia duratei de staţionare” – determină durata maximă de staţionare în locurile semnalizate prin indicatorul 5.48.1. 
    6.12 „Loc pentru verificarea autovehiculelor” – informează că terenurile semnalizate prin indicatoarele 5.26 sau 5.48.1 sînt amenajate cu instalaţie destinată acestui scop.
    6.13 „Restricţie la masa maximă” – indicatorul însoţit de acest panou se referă numai la vehiculele cu masa maximă autorizată mai mare decît cea indicată.
    6.14 „Acostament periculos” – avertizează că ieşirea pe acostament este periculoasă din cauza lucrărilor pe el. Însoţeşte indicatoarele 1.23, 1.30.
    6.15.1, 6.15.2 „Direcţia drumului cu prioritate” – determină direcţia drumului cu prioritate în intersecţie. 
    6.16 „Bandă de circulaţie” – determină banda de circulaţie la care se referă indicatorul sau semaforul.
    6.17 „Pietoni orbi” – avertizează că de trecerea pentru pietoni se folosesc orbii. Însoţeşte indicatoarele 1.20, 5.50.1, 5.50.2.
    6.18.1 „Carosabil umed” – arată că semnificaţia indicatorului pe care îl însoţeşte este valabilă numai în perioada în care carosabilul este umed.
    6.18.2 „Carosabil alunecos” – determină că semnificaţia indicatorului pe care îl însoţeşte este valabilă numai în perioada în care carosabilul este alunecos.
    6.19 „Loc de staţionare rezervat invalizilor” – determină că semnificaţia indicatorului 5.48.1 este valabilă numai pentru autovehiculele semnalizate prin semnul distinctiv 8 (anexa nr. 6).
    6.20 „Cu excepţia invalizilor” – informează că semnificaţia indicatorului nu este valabilă pentru autovehiculele semnalizate prin semnul distinctiv 8 (anexa nr. 6). 
    6.21 „Folosiţi lumina de întîlnire” – indică conducătorului de vehicul că pe sectorul de drum în cauză trebuie să se deplaseze cu lumina de întîlnire a farurilor.
    6.22 „Evacuarea forţată a autovehiculelor” – informează despre evacuarea forţată a vehiculelor oprite sau staţionate neregulamentar.
    6.23.1 – 6.23.6 „Direcţii pentru circulaţie” – indică direcţia de deplasare la semnalul verde, în cazul în care pe semnalele semaforului lipsesc săgeţile direcţionale. Se amplasează sub semafoare. 
    Panourile 6.23.3 şi 6.23.5 permit şi întoarcerea.
    Panoul 6.23.6 indică direcţia de deplasare permisă la semnalul roşu al semaforului şi se amplasează la nivelul semnalului roşu din dreapta acestuia.
    [Subpct.6.23.1-6.23.5 modificate prin HG842 din 14.11.11, MO197-202/18.11.11 art.923]
    6.24.1 – 6.24.3 „Semnalizarea obstacolului” – semnalizează obstacolul şi direcţia de ocolire a acestuia. Se utilizează în asociere cu indicatoarele 4.2.1 – 4.2.3.
Particularităţi de utilizare a panourilor adiţionale
    Panourile adiţionale se instalează nemijlocit sub indicatoarele a căror semnificaţie o completează. În cazurile în care indicatoarele sînt suspendate deasupra carosabilului, acostamentului sau trotuarului, panourile 6.4.1 – 6.4.3, 6.15.1 şi 6.15.2 se amplasează lateral indicatorului.
La anexa nr.4
a Regulamentului circulaţiei rutiere 
SEMNIFICAŢIA MARCAJELOR RUTIERE 
ŞI PARTICULARITĂŢILE DE APLICARE A ACESTORA
I. SEMNIFICAŢIA MARCAJELOR ORIZONTALE
A. Marcaje longitudinale
    1.1.1 Linia îngustă continuă semnifică delimitarea:
    a) fluxurilor de transport de sensuri opuse pe sectoarele de drum periculoase, care au două sau trei benzi pentru circulaţie; 
    b) benzilor pe carosabilele care au două sau mai multe benzi pe sens, pe sectoarele de drum ce prezintă pericol; 
    c) locurilor pe carosabil unde intrarea este interzisă; 
    d) locurilor pentru staţionarea vehiculelor; 
    e) marginii carosabilului, pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, altele decît autostrăzile.
    1.1.2 Linia îngustă discontinuă, la care lungimea haşurilor este de două ori mai mică decît intervalele dintre acestea, semnifică delimitarea marginii carosabilului pe drumurile care au cîte o bandă de circulaţie pe sens.
    1.2 Linia lată continuă:
    a) marchează marginea carosabilelor pe autostrăzi; 
    b) delimitează (separă) benzile rezervate vehiculelor de rută.
    1.3 Linia îngustă continuă dublă separă fluxurile de transport în sensuri opuse, pe drumurile cu patru şi mai multe benzi pentru circulaţie. 
    1.4 Linia îngustă continuă are semnificaţia de interzicere a opririi. Poate fi utilizată separat sau în asociere cu indicatorul 3.31, limitîndu-i astfel zona de acţiune. Se aplică pe bordurile trotuarelor sau pe marginea carosabilului. 
    1.5 Linia îngustă discontinuă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mică decît intervalele dintre acestea: 
    a) separă sensurile de circulaţie în cazul în care drumul are două sau trei benzi de circulaţie;
    b) delimitează benzile de circulaţie pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens. 
    1.6 Linia îngustă discontinuă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mare decît intervalele dintre acestea avertizează despre apropierea de marcajul 1.1.1 sau 1.11, care separă sensurile de circulaţie ori delimitează benzile de circulaţie pe sens. 
    1.7 Linia îngustă discontinuă, lungimea haşurilor fiind egală cu intervalele dintre acestea, delimitează: 
    a) benzile de circulaţie în limitele intersecţiilor; 
    b) direcţia drumului cu prioritate în limitele intersecţiei.
    1.8 Linia lată discontinuă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mică decît intervalele dintre acestea separă banda de decelerare sau accelerare de banda adiacentă a carosabilului (la intersecţii, întretăierile denivelate, în zona staţiilor vehiculelor de rută etc.). 
    1.9 Linia îngustă discontinuă dublă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mare decît intervalele dintre acestea, delimitează una sau mai multe benzi pe care sensul de circulaţie poate fi inversat, precum şi separă fluxurile de transport, atunci cînd semafoarele reversibile funcţionează:
    a) de aceeaşi direcţie; 
    b) de sens opus. 
    1.10 Linia îngustă discontinuă are semnificaţia de interzicere a staţionării. Poate fi utilizată separat sau în asociere cu indicatoarele 3.32.1 – 3.32.3, limitîndu-le astfel zona de acţiune. Se aplică pe bordurile trotuarelor sau pe marginea carosabilului.
    1.11 Linia dublă formată din două linii înguste paralele, din care una este discontinuă, iar alta continuă:
    a) separă fluxurile de transport în sensuri opuse sau în acelaşi sens, pe sectoarele de drum unde manevrarea este permisă numai din partea liniei discontinue; 
    b) determină locurile destinate întoarcerii, intrării pe teritoriile adiacente drumului şi ieşirii de pe acestea, în care deplasarea este permisă numai într-o singură direcţie. 
    B. Marcaje transversale
    1.12 Linia de lăţime sporită continuă (linia de oprire) indică locul unde conducătorul trebuie să oprească în cazul în care este instalat indicatorul 2.2, la semnalul de interzicere al semaforului (agentului de circulaţie), precum şi la trecerea la nivel cu calea ferată.
    1.13 Marcajul format din triunghiuri alăturate cu vîrfurile îndreptate spre vehiculele care se apropie indică locul unde, în caz de necesitate, conducătorul trebuie să oprească pentru a ceda trecerea vehiculelor care se deplasează pe drumul ce urmează să fie intersectat.
    1.14.1, 1.14.2 Liniile paralele cu axa carosabilului, distincte faţă de celelalte marcaje prin lăţimea lor sporită, indică trecerile pentru pietoni; marcajul 1.14.2 are săgeţi direcţionale pentru sistematizarea circulaţiei pietonilor. 
    1.15 Liniile paralele discontinue perpendiculare axei drumului, lungimea haşurilor fiind egală cu intervalele dintre acestea, delimitează locul unde pista pentru biciclişti întretaie carosabilul drumului. 
C. Alte marcaje
    1.16.1 – 1.16.3 Liniile late conturate paralele sau oblice marchează spaţiile de pe drum pe care intrarea este interzisă, respectiv: 
    a) 1.16.1 – locurile de întrerupere a benzii de separare, spaţiile rezervate, de refugiu etc.;
    b) 1.16.2 – insuliţele directoare în locurile de separare a fluxurilor de vehicule;
    c) 1.16.3 – insuliţele directoare în locurile de fuzionare a fluxurilor de vehicule;
    1.17 Linia îngustă continuă în zigzag, avînd sau nu inscripţia „BUS” ori „TAXI”, determină locul opririi în staţie a vehiculelor de rută (autobuze, troleibuze) sau locul de staţionare a taximetrelor. 
    1.18 Săgeţile cu fusele drepte presemnalizează direcţiile de circulaţie pe benzi, permise în intersecţie. Pot fi utilizate separat sau în asociere cu indicatoarele 5.37.1, 5.37.2, 5.38.1 – 5.38.4. În cazul în care marcajul simbolizează un drum fără ieşire, acesta arată că virarea spre carosabilul apropiat este interzisă. Marcajul ce permite circulaţia spre stînga din banda extremă stîngă permite şi întoarcerea.
    1.19 Săgeţile cu fusele încovoiate presemnalizează apropierea de:
    a) sectorul îngustat al carosabilului, în asociere cu indicatoarele 1.18.1 – 1.18.3;
    b) sectorul pe care numărul benzilor de circulaţie pe sens se reduce;
    c) marcajele 1.1.1 şi 1.11 ce separă sensurile opuse de circulaţie. 
    1.20 Triunghiul avînd o latură paralelă cu marcajul 1.13 şi vîrful îndreptat spre vehiculele care se apropie presemnalizează apropierea de marcajul 1.13. 
    1.21 Inscripţia „STOP” presemnalizează apropierea de marcajul 1.12, în cazul în care acesta este în asociere cu indicatorul 2.2.
    1.22 Inscripţiile cu litere şi/sau cifre indică numărul atribuit drumului (itinerarului).
    1.23 Inscripţia „BUS” determină banda destinată circulaţiei vehiculelor de rută, precum şi staţiile de oprire a lor.
    1.24 Inscripţia „TAXI” determină locul de staţionare destinat taximetrelor. 
    1.25 Simbolul „Invalid” determină locul de staţionare rezervat vehiculelor conduse de invalizi. 
    1.26 Inscripţia „PR” determină locul de staţionare rezervat vehiculelor poliţiei rutiere.
    1.27 Inscripţia „50” se aplică pe carosabil pentru completarea indicatorului 3.27.
    Marcajele orizontale aplicate pe carosabil sînt de culoare albă.
    Marcajele 1.4, 1.10, precum şi 1.17, avînd sau nu inscripţiile „BUS” ori „TAXI”, sînt de culoare galbenă.
    Marcajul care substituie marcajele de bază pe locurile (sectoarele de drum) unde se efectuează lucrări este de culoare portocalie. 
    Comportamentul participanţilor la trafic faţă de cerinţele marcajelor orizontale 
    Este interzisă încălcarea liniilor 1.1.1 şi 1.3. (ca excepţie, linia 1.1.1 poate fi încălcată numai în cazul în care aceasta delimitează marginea din dreapta carosabilului, pentru scoaterea vehiculului de pe carosabilul drumului în cazul opririi fortuite a acestuia).
    Linia 1.1.2 poate fi încălcată pentru a efectua oprirea pe acostamentul drumului, în locurile în care oprirea sau staţionarea este permisă, precum şi pentru a repune în circulaţie vehiculul pe carosabilul drumului. 
    Linia 1.2 a), care delimitează marginea exterioară a carosabilului autostrăzii, se încalcă numai în caz de oprire fortuită. 
    Liniile 1.5 – 1.8 pot fi încălcate din ambele părţi. 
    În cazul în care semaforul reversibil permite circulaţia pe bandă, linia 1.9 a), care separă benzile de circulaţie în acelaşi sens, poate fi încălcată din ambele părţi (pentru a intra pe această bandă sau a ieşi de pe ea), iar linia 1.9 b), care separă fluxurile de circulaţie în sensuri opuse, este interzis de a o încălca.
    La apariţia semnalului galben în semaforul reversibil, conducătorii de vehicule trebuie imediat să preselecteze banda din dreapta indicată de săgeată.
    În cazul în care semaforul reversibil nu funcţionează, intrarea pe banda respectivă este interzisă.
    Linia 1.11 poate fi încălcată din partea liniei discontinue, precum şi din partea celei continue, dar numai în cazul revenirii la banda iniţial ocupată, ca urmare a efectuării manevrei de ocolire sau de depăşire. 
II. SEMNIFICAŢIA MARCAJELOR VERTICALE
    Marcajele rutiere verticale, formate dintr-o asociere de benzi albe şi negre, se aplică pe elementele de construcţie ale drumului, indicînd gabaritele acestora, şi servesc ca mijloace de orientare vizuală. 
    Marcajele verticale semnalizează:
    2.1.1 – 2.1.3 – elementele de construcţie ale drumului (piloni ai podurilor, viaductelor, ziduri de sprijin etc.), în cazul în care acestea prezintă pericol pentru participanţii la trafic; 
    2.2 – marginea de jos a deschiderii bolţii tunelului, a podurilor şi a viaductelor; 
    2.3.1, 2.3.2 – stîlpii de direcţionare a deplasării, de protecţie şi de reazem ai parapetelor protectoare etc. Marcajul 2.3.1 trebuie să fie cu element fluorescent-reflectorizant de culoare albă, iar cel 2.3.2 – de culoare roşie; 
    2.4 – suprafeţele laterale ale parapetelor rutiere de protecţie, în curbele cu rază mică, în pantele cu declivitate pronunţată, precum şi pe alte sectoare de drum periculoase;
    2.5 – suprafeţele laterale ale parapetelor rutiere de protecţie pe sectoarele de drum, altele decît cele menţionate; 
    2.6 – bordurile pe sectoarele periculoase ale carosabilului, precum şi refugiile ridicate destinate pietonilor.
La anexa nr. 6
a Regulamentului circulaţiei rutiere 
MIJLOACE DE IDENTIFICARE A UNOR VEHICULE
SEMNE DISTINCTIVE
    În scopul ridicării siguranţei la trafic, vehiculele vor fi semnalizate cu semne distinctive corespunzătoare: 
    1. „Autotren” − trei lanterne de culoare portocalie, amplasate orizontal deasupra cabinei, avînd spaţii egale între ele de 150-300 mm − se instalează pe autocamioanele şi tractoarele cu roţi (de categoria 1400 kg şi mai mare) care tractează remorci, precum şi pe autobuzele şi troleibuzele care sînt articulate.
    2. „Vehicul lung” − dreptunghi cu suprafaţa reflectorizantă, avînd dimensiunea de 560 x 200 mm, de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie (lăţimea conturului 40 mm) − se instalează în spatele autovehiculului, în partea de jos a caroseriei, pe ambele părţi la cel mult 0,40 m de la extremităţile laterale ale vehiculului.
    3. „Semnul statului” − elipsă (oval) cu suprafaţa reflectorizantă, avînd dimensiunea axei mari de 165 mm, axei mici de 105 mm, de culoare albă, cu conturul de culoare neagră (lăţimea conturului 5 mm), pe fondul căreia este aplicată inscripţia „MD” de culoare neagră − se instalează în spatele autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova care participă în traficul internaţional.
    4. „Pneuri antiderapante” − triunghi echilateral cu vîrful în sus, de culoare albă, cu conturul de culoare roşie, pe fondul căruia este aplicat simbolul unui pneu cu lanţuri de culoare neagră (latura triunghiului 200-300 mm, în funcţie de tipul vehiculului, lăţimea conturului 1/10 din latură) − se instalează în spate pe partea stîngă a autovehiculelor echipate cu pneuri care au elemente antiderapante.
    5. „Copii” − pătrat de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie (latura 250-300 mm, în funcţie de tipul microbuzului sau autobuzului, lăţimea conturului 1/10 din latură), pe fondul căruia este aplicat simbolul indicatorului rutier 1.21 de culoare neagră − se instalează în faţa şi în spatele microbuzelor şi autobuzelor care efectuează transportarea în grup a copiilor. 
    6. „Vehicul lent” − triunghi echilateral cu vîrful în sus şi cu suprafaţa reflectorizantă, de culoare galbenă, cu conturul necomplet de culoare roşie (latura triunghiului 
200-300 mm, în funcţie de tipul vehiculului, lăţimea conturului 1/10 din latură) − se instalează în spatele autovehiculului lent, în partea de jos a caroseriei, pe ambele părţi la cel mult 0,40 m de la extremităţile laterale ale vehiculului. 
    7. „Conducător surdomut” − cerc (diametrul 160 mm) de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie (lăţimea conturului 5 mm), în care sînt înscrise trei cerculeţe de culoare neagră (diametrul 40 mm) dispuse în unghiurile unui triunghi echilateral imaginar, al cărui vîrf este îndreptat în jos − se instalează în faţa şi în spatele autovehiculelor ai căror conducători sînt surzi sau surdomuţi.
    8. „Conducător invalid” − pătrat (latura 140 mm) de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie (lăţimea conturului 5 mm), pe fondul căruia este aplicat simbolul invalidului de culoare neagră − se instalează în faţa şi în spatele autovehiculului condus de invalid. 
    9. „Conducător medic” − pătrat (latura 140 mm) de culoare albastră care are înscris în el un cerc (diametrul 125 mm) de culoare albă, pe care este aplicată o cruce de culoare roşie (lungimea liniei 90 mm, lăţimea liniei 25 mm) − poate fi amplasat în faţa şi în spatele autovehiculelor, la dorinţa conducătorului medic.
    10. „Şcoală” − triunghi echilateral cu vîrful în sus, de culoare albă, cu conturul de culoare roşie, pe fondul căruia este aplicată inscripţia „Ş” de culoare neagră (latura triunghiului 200-300 mm, în funcţie de tipul vehiculului, lăţimea conturului 1/10 din latură) − se instalează în faţa şi în spatele autobuzelor şi camioanelor cu care se efectuează instruirea.
    11. „Limitare de viteză” − cerc de culoare albă (diametrul 160-250 mm, în funcţie de tipul vehiculului), cu conturul de culoare roşie (lăţimea conturului 1/10 din diametru), care reprezintă simbolul indicatorului rutier 3.27 de semnificaţia corespunzătoare − se instalează în spate pe partea stîngă a autovehiculelor care transportă încărcături cu gabarit şi masă depăşite, precum şi în cazurile în care viteza maximă a vehiculului, conform caracteristicii tehnice, este mai mică decît cea stabilită în punctul 47 din prezentul Regulament. 
    12. „Încărcătură cu gabarit depăşit” − panou cu suprafaţa reflectorizantă de dimensiunea 400 x 400 mm, pe fondul căruia sînt aplicate pe diagonală o asociere de linii, de culoare roşie şi albă, cu lăţimea de 50 mm − se aplică în conformitate cu punctul 88 din prezentul Regulament.
    13. „Încărcătură periculoasă” − dreptunghi cu suprafaţa reflectorizantă de dimensiunea 690 x 300 mm, cu conturul negru (partea dreaptă a căruia este de 400 x 300 mm, de culoare portocalie, partea stîngă – 290 x 300 mm, de culoare albă, lăţimea conturului – 15 mm), pe care se semnalizează particularităţile încărcăturii periculoase − se instalează în faţa şi în spatele vehiculelor care transportă astfel de încărcături.
    14. „Triunghi de presemnalizare” − trebuie să corespundă standardului. Se utilizează conform punctului 37 subpunctul 2) din prezentul Regulament.
    15. „Conducător începător” − cerc de culoare galbenă (diametrul 160-250 mm, în funcţie de tipul vehiculului), cu conturul de culoare roşie (lăţimea conturului 5 mm), pe fondul căruia este aplicat semnul exclamării de culoare neagră − se instalează în faţă şi în spatele vehiculelor ai căror conducători au o vechime în conducere mai mică de un an.
    16. „Coloană militară” – dreptunghi cu suprafaţă reflectorizantă, avînd dimensiunea de 750 x 300 mm, de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie (lăţimea conturului 40 mm), pe fundalul căruia se aplică inscripţia „ATENŢIE! COLOANĂ MILITARĂ” de culoare neagră (înălţimea literelor – 60 mm, lăţimea literelor – 30 mm, grosimea liniei – 10 mm, distanţa dintre rînduri – 40 mm). Se instalează pe partea frontală a primului şi partea dorsală a ultimului vehicul din coloană, la o distanţă de cel mult 0,40 m de la extremitatea stîngă laterală a vehiculului.

    anexa nr.1

    anexa nr.2
    [Anexa nr.2 modificată prin HG842 din 14.11.11, MO197-202/18.11.11 art.923]

    anexa nr.3
    [Anexa nr.3 modificată prin HG842 din 14.11.11, MO197-202/18.11.11 art.923]

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.357
din 13 mai 2009
Lista hotărîrilor de Guvern care se abrogă
    1. Hotărîrea Guvernului nr. 713 din 27 iulie 1999 „Cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.83-86, art. 747).
    2. Hotărîrea Guvernului nr.792 din 20 august 1999 “Cu privire la completarea Regulamentului circulaţiei rutiere” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.94-95, art.830).
    3. Punctul 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 651 din 10 iulie 2000 “Privind modificarea şi completarea unor acte normative” (Monitorul Oficial al Republica Moldova, 2000, nr.81-83, art. 732).
    4. Punctul 29 din Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1269 din 20 decembrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 163-165, art. 1371).
    5. Hotărîrea Guvernului nr. 588 din 14 mai 2002 “Cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului circulaţiei rutiere” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 66-68, art. 685).
    6. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1451 din 12 noiembrie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 151-153, art. 1579).
    7. Punctul 1 din modificările şi completările operate în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 271 din 18 martie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 50-52, art. 403).
    8. Hotărîrea Guvernului nr. 277 din 16 martie 2006 “Privind aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.713 din 27 iulie 1999” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.47-50, art. 313).
    9. Hotărîrea Guvernului nr. 817 din 23 iulie 2007 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.713 din 27 iulie 1999” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.107-111, art.855).
    10. Hotărîrea Guvernului nr. 556 din 30 aprilie 2008 „Cu privire la completarea Regulamentului circulaţiei rutiere” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 84-85, art. 545).

Facebook

Curs Valutar

Meteo